Cum sa iti alegi medicul stomatolog?

Cand vine vorba de sanatate, este bine ca, inainte sa ne punem toata increderea intr-un om, sa fim siguri ca acesta o merita. De aceea, am rezumat mai jos cateva elemente pe care ar trebui sa le ai in vedere inainte sa treci pragul unei clinici dentare sau unui cabinet stomatologic.

1. Nevoia ta
Ai nevoie de o operatiune simpla sau de o procedura mai complexa?
Cauta recomandari (in cercurile de prieteni sau pe internet) cat mai specifice. Exista anumite proceduri stomatologice pe care orice dentist ar trebui sa aiba competente sa le realizeze fara probleme, in schimb pentru interventii mai complexe ar fi bine sa cauti un medic sau o clinica cu competente demonstrate in acest sens.

2. Echipa medicala
Afla de la cunoscuti sau verifica pe website-ul cabinetului/clinicii din cate persoane este formata echipa si ce competente au. Daca vei descoperi ca e vorba de un cabinet individual, cauta sa afli care sunt interventiile pe care le face acea persoana direct, si pentru ce fel de lucrari vei fi trimis in alta parte. Daca cumva vei afla ca un singur medic le face pe toate, ar trebui sa te intrebi cat de priceputa poate fi o singura persoana la… „de toate”.

3. Comunicarea
Arunca o privire pe Website-ul cabinetului/clinicii si pe pagina lor de Facebook si vezi in ce fel comunica. Daca lucrurile sunt explicate clar, intr-un limbaj prietenos si usor de inteles, acesta poate fi un indiciu despre cum ti se vor explica interventiile/manoperele si cum vei fi tratat.

4. Aparatura, materialele si tehnicile folosite
In general, prezenta acestor informatii pe site-ul unei clinici e semn ca respectiva companie investeste in aparatura moderna. Chiar daca, pentru tine, un brand sau un aparat nu inseamna mare lucru, simplu fapt ca ele sunt pomenite poate fi un semn pentru tine ca doctorul tau se va folosi de tehnologie moderna pentru a obtine rezultatele cele mai bune.

5. Spatiul
Cand intri in cabinetul unui stomatolog nu te astepti sa gasesti confortul de acasa sau decoratiunile dintr-un magazin de lux. Totusi, felul in care arata spatiul, de la amenajarea interioara, la igiena si la mici detalii (existenta unor reviste, a unui dozator de apa etc.) sunt semne despre importanta pe care o dau oamenii din acel loc confortului pacientilor.

6. Localizarea
Pentru un medic bun, merita sa faci sa faci sacrificii si sa te deplasezi cat e nevoie pentru a ajunge la el. Totusi, cand vine vorba de un stomatolog pe care ar trebui sa-l vizitezi cu regularitate (in anumite situatii, de mai multe ori pe saptamana, si nu mai rar de o data la 6 luni) ar fi bine sa-ti faci viata usoara si sa cauti un doctor la care ti-e la indemana sa ajungi. Mai exact, ar trebui sa fie aproape de locuinta ta, de locul tau de munca sau undeva pe unde ai drum adesea.
In plus, daca vei merge la el cu masina personala, intereseaza-te despre situatia parcarilor din zona, iar daca te deplasezi cu transportul public vezi ce linii ajung in proximitatea cabinetului/clinicii.

7. Feedback-ul altora
Arunca un ochi pe recenziile de pe Facebook si Google si intereseaza-te despre experientele celorlalti pacienti, deoarece sunt sanse ca si tu sa ajungi in situatii similare. E important sa vezi cata lume a lasat recenzii si cand, ce au laudat/criticat, dar si daca responsabilii clinicii au raspuns, respectiv pe ce ton.

8. Pretul
Cand vine vorba de sanatatea ta iti recomandam sa nu cauti cel mai ieftin specialist, deoarece sunt sanse mari ca rezultatul sa fie direct proportional cu pretul. Gandeste-te ca pana la urma faci o investitie in sanatatea proprie. Bineinteles, fiecare dintre noi avem un buget pe care ni-l putem permite, de aceea, nici acest aspect nu trebuie neglijat.

Insa, daca pentru o anumita manopera pretul unui specialist este mult sub media pietei, ar fi bine sa tratezi situatia cu scepticism. Un pret mic poate insemna folosirea unor materiale de calitate indoielnica sau lipsa unor aparate performante (care presupun investitii mari, ce se amortizeaza din pretul serviciilor).

De aceea, iti recomandam ca, mai degraba sa afli inca de la inceput la ce costuri sa te astepti (din discutiile cu medicul curant), ca ti se detaliaza eventualele diferente de pret si plus-valoarea pe care o primesti daca optezi pentru serviciul cu pret mai ridicat.

Acestea sunt doar cateva aspecte pe care le poti lua in calcul inainte sa-ti faci o programare sau sa incepi un tratament complex.
Bineinteles, anumite aspecte se pot observa mai clar la fata locului, insa, documentandu-te in prealabil, iti reduci riscul de a fi dezamagit sau de a ajunge pe maini nepotrivite.

Daca in urma cercetarii tale ai ajuns la concluzia ca AnaDent este clinica stomatologica potrivita nevoilor tale, sau daca ai nevoie de lamuriri suplimentare in ceea ce ne priveste, contacteaza-ne cu incredere pentru o programare la 0264.536.945.

5 motive pentru care ingrijirea dintilor de lapte este importanta

Atat dintii de lapte, cat si cei permanenti trebuie tratati cu aceasi importanta. Este gresit sa ne gandim ca dintii de lapte nu merita o atentie deosebita deoarece vor cadea intr-o zi.

Mai jos am enumerat 5 argumente pentru care ingrijirea dintilor de lapte este importanta, sperand ca acestea ii vor convinge pe parinti sa nu faca compromisuri cu privire la periajul regulat al dintilor color mici.

1. Dezvoltarea corecta a dintilor permanenti
Dintii de lapte sunt esentiali in dezvoltarea osului si a muschilor de la nivelul fetei, deoarece mentin distanta corecta a maxilarului si fac loc dintilor permanenti. Daca dintii de lapte ai copilului cad prea devreme, acest lucru va ingreuna eruptia dintilor permanenti, cauzand, apoi, alte complicatii.

2. Impiedicarea infectiilor cauzate de carii
O carie este o infectie bacteriana a smaltului si a principalului tesut din care este alcatuit dintele (dentina). Daca aceasta nu este tratata la timp, poate ajunge in interiorul dintelui de lapte si poate provoca o infectie suplimentara, care va ajunge la gingii sau la dintele adult.
O infectie agravata duce la abces dentar din care rezulta umflare, durere si disconfort pentru cel mic. In cel mai rau caz, aceasta poate sa patrunda in sange si sa ajunga in alte parti ale organismului.

Examinarile periodice ajuta in interceptarea si tratarea cariilor, inainte ca acestea sa provoace probleme mai grave.

3. Dezvoltarea unor obiceiuri de igiena orala bune
Este recomandat sa-i dezvolti copilului tau anumite obiceiuri in ceea ce priveste igiena orala, inca de la o varsta frageda. O disciplina stabilita din copilarie are sanse maxime sa ramana obicei si in viata de adult.
Pentru ca dintii de lapte incep sa iasa incepand cu varsta de 6 luni, initial, este datoria parintilor sa se ocupe de curatarea acestora. Apoi, la varsta de 3 ani ar trebui sa il inveti cum sa se spele singur, sub supravegherea ta. La 6 ani, un copil ar trebui sa se spele corect pe dinti, nesupravegheat.
Cand observi ca apar primii doi dintisori alaturati, fa-i cunostinta cu ata dentara. Pana ajunge la varsta de 7-10 ani, ar trebui sa ii inteleaga rostul si sa o introduca in rutina zilnica.

4. Rolul esential in alimentatie
Fiecare dinte are un rol predefinit in procesul de consum al alimentelor.
Incisivii ajuta la “taierea” alimentelor in bucati mai mici, caninii prind alimente si le rup, iar molarii ajuta la mestecat, zdrobit si macinat.
Copiii care au o multime de carii sau care au pierdut dintii de lapte prea devreme pot intampina dificultati ce ii impiedica sa manance anumite alimente. De aceea copiii care au probleme cu dintii pot fi subponderali si pot avea deficiente nutritionale, cu un efect negativ asupra dezvoltarii fizice si cognitive.

5. Dezvoltarea vorbirii si a zambetului copilului
In afara de mestecare, dintii joaca un rol important in pronuntia anumitor cuvinte.
Pierderea unui dinte pentru un copil pentru o perioada indelungata, poate afecta modul in care acesta vorbeste.
Dintii fac, de asemenea, parte din zambetul unei persoane, in special cei din fata.
Petele de culoare bruna sau cariile pe dintii din fata, sunt mult mai usor de observat de catre cei mici si pot scadea stima de sine, mai ales daca sunt observate si de catre prietenii de la scoala sau gradinita.

Concluzie
Dintii de lapte sunt importanti in dezvoltarea copilului tau si ar trebui sa ai grija de ei pana acestia cad in mod natural.
Te incurajam sa vizitezi medicul stomatolog pentru a verifica impreuna daca periajul este efectuat corect, pentru un control de preventie sau pentru a remedia eventuale probleme aparute deja. Important este sa fiti cu toate in regula acum, pentru a evita probleme neplacute si dureri, pe viitor.

Si, daca nu ati ajuns pana acum la un medic stomatolog, iti recomandam acest articol, care iti explica pe ce criterii sa iti alegi medicul dentist pentru cel mic. In plus, te sfatuim sa parcurgi si acest text, pentru a afla cum sa va pregatiti pentru prima vizita si cum sa evitati teama de stomatolog!

Daca doresti sa apelezi la echipa Anadent Kids, ne gasesti in Piata Mihai Viteazul, nr. 9 si ne poti contacta cu incredere la numarul de telefon 0264.536.945.

De ce e bine sa iti duci copilul la o clinica dedicata celor mici

Au iesit deja primii dintisori si e cazul sa iti duci copilul la un stomatolog, insa ai o dilema: mergeti la cabinetul pentru adulti pe care il frecventezi tu sau la o clinica dedicata juniorilor?
Iata mai jos cateva argumente pentru care noi recomandam sa va adresati unei clinici stomatologice pediatrice:

1. Supra-specializarea medicilor: medicina stomatologica pediatrica presupune utilizarea unor tehnici specifice tratamentelor pentru copii, asociate dentitiei primare, practicate zilnic de un pedodont. Chiar daca pot fi si ei familiarizati cu aceste tehnici, stomatologii pentru adulti le practica mai rar.

2. Aparatura si materialele specifice: intr-o clinica pentru copii veti gasi materiale colorate, cu gust placut si “infrumusetate” cu animatii sau personaje jucause. Aceste mici detalii conteaza mult in depasirea fricii celui mic.

3. Abilitatile de comunicare ale medicului: ca in orice alta situatie, copilul trebuie sa inteleaga ce i se intampla si de ce, insa pentru cei mici, explicatiile trebuie oferite intr-un limbaj accesibil si specific varstei. Medicul trebuie sa ii ofere exemple cu care sa poata relationa, ca sa nu dezvolte frica sau anxietate.

4. Intelegerea universului copiilor: un medic pedodont este, de obicei, “la zi” cu cele mai in voga jocuri, personaje sau desene animate, fiind expus zilnic la aceste subiecte. Acest aspect este extrem de important in dezvoltarea unei relatii de incredere si prietenie cu copilul tau.

5. Amenajarea spatiului: clinicile pentru copii sunt gandite si decorate “cu dedicatie” pentru copii. Daca in clinicile pentru adulti mai puteti gasi cate un joc sau, maximum, un colt amenajat pentru cei mici, in cele pediatrice mobilierul este ales astfel incat sa fie sigur pentru ei, culorile sunt inspirate din universul lor si exista numeroase jucarii, potrivite pentru orice varsta. Astfel, timpul petrecut in acest spatiu este placut si relaxat.

6. Ceilalti pacienti sunt copii. Evident, intr-o clinica pediatrica, ceilalti vizitatori sunt si ei de varste apropiate, ceea ce il ajuta pe cel mic al tau sa se simta in largul lui. Astfel, va vedea ca mersul la stomatolog este normal pentru un copil.

7. Ceilalti pacienti nu sunt adulti. Poate parea acelasi lucru cu argumentul de mai sus, totusi, exista o diferenta. Iata despre ce e vorba: Majoritatea persoanelor mature au tendinta sa fie foarte serioase in sala de asteptare a stomatologului. Fie ca au pe cap “probleme de oameni mari”, fie ca au o stare de anxiozitate legata de vizita la stomatolog, aceste lucruri vor fi observate de copilul tau si, uneori, preluate. Mai mult, intr-un astfel de context atmosfera tinde sa fie sobra iar tu vei avea pornirea sa ii spui celui mic sa “stea cuminte”, ceea ce transforma vizita la stomatolog intr-o corvoada neplacuta.  

8. Structura si durata sedintelor de tratament. Un adult dispune de mai multa rabdare, de aceea, un stomatolog specializat in oameni maturi, va incerca sa rezolve cat mai multe lucruri la o vizita. Medicii pedodonti, in schimb, inteleg ca cei mici nu pot fi constransi sa stea nemiscati foarte mult timp, de aceea, in timpul unei sedinte prevad scurte pauze si limiteaza o vizita la maximum jumatate de ora.

Avand in vedere toate argumentele de mai sus, incurajam parintii sa se adreseze unei clinici dedicate celor mici. Astfel, copiii nu vor dezvolta frica de stomatolog si vor ajunge adulti cu dentitie sanatoasa.
Una dintre optiunile disponibile pe piata clujeana este clinica Anadent Kids, care intruneste toate criteriile de mai sus. Va invitam sa va convingeti pe strada Mihai Viteazul, nr. 9 sau sa faceti o programare la numarul de telefon 0744 144 097

Electrica sau clasica, care periuta de dinti este mai buna?

Medicii stomatologi sunt adesea intrebati care periuta de dinti este cea mai buna, cea electrica sau cea clasica?
Iata, mai jos, o lista de avantaje si dezavantaje pentru fiecare dintre ele.

Periuta de dinti electrica

Avantaje:

• Este mai placut si mai usor sa folosesti o periuta de dinti electrica, in special pentru copii care pot asocia spalatul pe dinti cu distractia.
• Periutele de dinti electrice te ajuta sa economisesti timp, deoarece curata mai repede decat periutele de dinti obisnuite.
• Persoanele care au probleme de dexteritate la mana, fie ca ne referim la copii foarte mici sau la varstnici, ar putea beneficia de o periuta de dinti electrica, deoarece ar curata mai eficient. Rotatiile si vibratiile pot compensa pentru lipsa tehnicii.
• Vibratiile periutei de dinti sunt asemanatoare cu cele utilizate de stomatologi, de aceea utilizarea acasa a unei periute electrice va face vizita la dentist mai usoara.

Dezavantajele periutei de dinti electrice:

• Costa mai mult decat o periuta de dinti traditionala. Chiar si cea mai ieftina periuta electrica de dinti este mai scumpa ca una clasica. Cu cat este mai buna calitatea pe care o alegi, cu atat va fi mai mare pretul. Capetele trebuie, de asemenea, schimbate la fel de frecvent cum ai schimba o periuta de dinti clasica (intervale de la 3 la 6 luni), iar acestea pot fi, de asemenea, costisitoare.
• Persoanele care au dintii sensibili sau recesiuni ale gingiilor, ar putea considera rotatiile sau vibratiile dureroase. Cele mai recente periute electrice pot fi ajustate la o intensitate mai mica, insa utilizarea unei metode traditionale de periere poate fi mai confortabila.
• In plus, periutele de dinti electrice sunt mai mari si ocupa mai mult spatiu atat in baie cat si in bagaje, fata de cele clasice. Si totusi, cei care calatoresc le prefera si nu pleaca fara ele.

Periuta de dinti clasica

Avantaje:

• Costa mult mai putin fata de o periuta de dinti electrica. Nu exista componente scumpe care se pot rupe sau care ar trebui sa fie schimbate.
• Ai mai mult control asupra periajului. Poti decide intensitatea si cat de repede doresti sa periezi. Acest lucru este in mod special un plus pentru persoanele care au cativa dinti sensibili si doresc sa ii perieze mai incet.

Dezavantajele periutei de dinti clasice:

• Pentru un periaj corect, utilizarea unei periute de dinti traditionale ia mai mult timp, si procesul poate fi mai plictisitor, in special pentru copiii.
• Ai nevoie de o tehnica excelenta de periere manuala, pentru a nu rata nicio zona.

Concluzii

Atat periuta de dinti electrica, cat si cea clasica, sunt la fel de performante atunci cand sunt utilizate corespunzator. Cu toate acestea, niciuna nu curata perfect, de aceea este important sa folosesti ata dentara dupa fiecare periaj.

Pentru sfaturi si programari, ne gasiti in Piata Mihai Viteazul, nr. 9 sau la numarul de telefon: 0744.144.097

Sursa: https://www.studiodentaire.com/electric-or-regular-which-toothbrush-is-better.php

Cum ii scapam pe cei mici de teama de dentist?

Parintii si stomatologii joaca un rol important in alungarea fricii celui mic si in crearea unei prime experiente placute la dentist.
Orice anxietate dezvaluita de parinti este asimilata de copil si ii poate provoca frica inutila.

Inainte de a-ti duce copilul la un consult trebuie sa tii cont de urmatoarele:

• ofera-i cat mai putine informatii copilului despre actul medical. Stomatologii sunt instruiti sa descrie procesul intr-un mod cat mai usor de inteles pentru copil.
• evita folosirea cuvantului „durere”
• nu-i povesti copilului despre o experienta dentara neplacuta pe care ai avut-o
• explica-i cat de importanta este mentinerea dintilor si gingiilor sanatoase, ca medicul dentist este prietenos si misiunea lui este de a-l ajuta in aceasta privinta.

La medicul care iti trateaza copilul, cauta urmatoarele comportamente:

• ii vorbeste copilului cu o voce prietenoasa
• ii explica celui mic procedura pe intelesul lui, prin cuvinte simple
• tie iti explica clar planul de tratament si procedurile de la fiecare sedinta
• iti explica modalitatile de sedare si le foloseste cand este nevoie
• angajeaza copilul in conversatii, ca mijloc de a distrage atentia de la procedura.
• in timpul procedurii este relaxat si ii zambeste copilului, pentru a intari comportamentul pozitiv.
• nu foloseste cuvantul “durere”

Retine, copiii se tem cel mai tare daca observa ca parintelui ii e frica, daca nu inteleg ce urmeaza sa li se intample si de ce trebuie facute anumite lucruri si, mai ales, daca li se transmite direct sau indirect asteptarea ca procesul este dureros. Un medic dentist pedodont este educat in a face fata temerilor si anxietatii celor mici, astfel incat experienta sa fie una de normalitate si cei mici sa mearga relaxati la dentist atat in copilarie cat si cand vor creste mari.

Vino si cunoaste echipa AnaDent! Ne gasesti in Piata Mihai Viteazul, nr. 9 si la numarul de telefon: 0744.144.097

Sursa: https://www.webmd.com/oral-health/easing-childrens-fears-dentist

Remedii naturale pentru ameliorarea temporara a durerilor de dinti

De multe ori durerea de dinti vine cand te astepti cel mai putin la asta, tocmai de aceea ti-am pregatit cateva remedii naturale pentru a ameliora aceasta durere si de a reduce disconfortul pana la urmatoarea vizita la medicul stomatolog.

1. Compresa cu gheata

Daca ai in congelator o punga de gheata sau o punga de legume congelate, inveleste-o intr-un prosop sau o bucata de material si tine-o pe obrazul langa care se afla si zona afectata. Gheata va ajuta la amortirea zonei dureroase, mai ales daca disconfortul se datoreaza leziunilor sau gingiilor umflate.

2. Clatirea cu apa sarata

Dizolva o lingurita de sare intr-un pahar cu apa calda si clateste interiorul gurii timp de 30 de secunde inainte de a o scuipa. Apa sarata calda ajuta la desprinderea resturilor depozitate intre dinti, reduce umflarea si stimuleaza vindecarea.

3. Usturoiul

Zdrobeste un catel de usturoi proaspat si amesteca-l cu putina sare. Aplica amestecul direct pe dintele afectat. Usturoiul are proprietati puternice antibacteriene si te va ajuta la ameliorarea durerii.

4. Frunzele de menta

Menta ajuta la ameliorarea durerii de dinti si amortirea zonei afectate datorita proprietatilor sale antibacteriene.
Amesteca o lingurita de frunze de menta uscata intr-o ceasca de apa clocotita si las-o la inmuiat timp de 20 de minute. Cand aceasta ajunge la temperatura camerei, poate fi aplicata direct pe zona afectata. Acelasi efect are si un pliculet de ceai de menta folosit, aplicat direct pe dintele afectat timp de cateva minute, pana cand durerea incepe sa dispara.

5. Ulei esential de cimbru

Exista doua modalitati prin care poti folosi uleiul de cimbru in tratarea durerii de dinti.

1. Adauga o picatura de ulei esential de cimbru intr-un pahar de apa pentru a crea o apa de gura.
2. Amesteca cateva picaturi de ulei de cimbru amestecat cu o cantitate dubla de apa si inmoaie in solutie o bucatica de vata. Aplica vata direct pe zona afectata.

Cimbrul este cunoscut pentru utilizarile sale medicinale, avand proprietati antiseptice si antifungice.

6. Aloe vera

Gelul Aloe vera, gasit in frunzele plantelor ajuta la curatarea si calmarea gingiilor.
Aloe vera are calitati naturale antibacteriene si poate distruge germenii care provoaca carii dentare.
Aplica gelul pe zona dureroasa a gurii si maseaza usor, pana la calmarea durerii.

7. Apa oxigenata

Amesteca in egala masura apa oxigentata cu apa si clateste interiorul gurii timp de 30 de secunde dupa care se scuipa.
Aceasta are un efect puternic antibacterian si se poate folosi in special daca o durere de dinti este cauzata de o infectie.

Atentie! Acest tratament nu este recomandat copiilor si nu trebuie inghitit!

8. Cuisoare

Cuisoarele au proprietati antiinflamatorii si antibacteriene, care ajuta la combaterea infectiilor dentare si ale gingiilor. Daca ai la indemana ulei de cuisoare, aplica-l pe o bucatica de vata si preseaza in zona afectata.
Daca, in schimb, ai condimentul in varianta uscata, mesteca un cuisor pentru a elibera uleiul si mai apoi tine-l pe dintele afectat timp de maxim 30 de minute.

Toate aceste remedii sunt menite sa ofere ajutor temporar. Este foarte important sa vezi un medic stomatolog care sa identifice si sa trateze sursa durerii.

Echipa Anadent va sta la dispozitie cu placere in Piata Mihai Viteazul nr. 9 si, pentru programari, la numarul de telefon 0744.144.097

Pedodonția – între stres și zâmbete

Crescuți într-o lume a primitivei durerii stomatologice, majoritatea părinților văd mersul la dentist prin prisma propriilor trăiri și, într-o încercare ambivalent timidă și conștientă, încearcă să insulfe un puseu de optimism copiiilor lor, atunci când vine vorba de mersul la cabinetul stomatologic.

Între 2 generații, lumea medicală stomatologică face pași imenși în dezvoltarea unor proceduri și aparate ce reduc exponențial orice senzație de durere și discomfort, iar intervenții care acum 20 de ani se realizau în ore sau serii de intervenții, astăzi pot fi efectuate în fracțiuni ale timpilori anteriori. Coroborat cu progresele făcute în anestezie, putem spune ca mersul la dentist “nu mai e ce-a fost”.

Totuși, mulți părinți posedă reminiscențele unor experiențe mai puțin plăcute, și, instinctiv, încearcă să protejeze micuții urmași de potențialele efecte dureroase ale unei vizite la stomatolog.

Pe fondul prevenției în principal, dar și al diferențelor psihologice și anatomopatologice între adulți și copii, a apărut o specializare nouă în stomatologie: Pedodonția. Medici cu profunde cunoștințe stomatologice, cu experiență și cu dedicație, dar mai ales cu studii specializate, deschid ușa unor prichindei curajoși și le readuc zâmbetul de față. Psihologie, mediul plăcut, aparate, scaune și echipamente construite special pentru cei mici, metode de anestezie non invazive și abordări punctuale în formă continuă, fac din vizita la Pedodont o simplă formalitate, la finalul căreia bravul și simpaticul “pacient” revine în brațele protectoare ale însoțitorilor cu zâmbetul pe buze și cu concluzia îndreptățită: “Nu m-a durut deloc !”.

A trece peste marea barieră psihologică a adultului, legată de vizita la dentist, este cel mai greu pas atunci când vorbim de consultațiile stomatologice de la AnaDentKids. Când mama, tata, bunica, bunicul, mătușa ori vecina trag aer în piept și își înving propria teamă de stomatolog, copilul intră zâmbind într-o lume magică, unde poveștile cu dințișori fericiți și sănătoși prind viață și culoare.

Vă așteptăm la noua clinică dedicată special celor mici: AnaDentKids, cu o ofertă promoțională de deschidere. Pentru toate programările unei vizite la dentist a celor mici în luna iunie, aceștia vor beneficia de control gratuit, periaj profesional gratuit și reducere 10% la toate tratamentele.

Cu detalii suplimentare și programări, vă așteptăm la 0744144097.

Extracțiile dentare

Extracția dentară este o intervenție care are drept scop îndepărtarea unui dinte care afectează alinierea celorlalți sau care nu poate fi recuperat prin tratament. Când există o vizibilitate bună asupra dintelui și risc scăzut de fracturare, discutăm despre extracția simplă, nechirurgicală, realizată sub anestezic local. În alte cazuri, când dintele nu a erupt sau este fracturat, se recurge la extracția chirurgicală, cu un grad de complexitate mai ridicat.

Există anumiți factori pe care stomatologul îi ia în considerare atunci când un pacient se prezintă cu o durere dentară – gradul de mobilitate al dintelui, densitatea osului alveolar sau tipul de rădăcină al dintelui.

Fiecare extracție trebuie realizată în funcție de pacient și de problemele de sănătate ale acestuia. Atât indicațiile, cât și contraidicațiile, variază în funcție de caz. Cea mai bună soluție atunci când întâmpinăm probleme ale danturii, este să ne prezentăm la cabinetul medicului stomatolog. Este necesar să discutăm cu acesta despre alte boli de care suferim, dacă acestea sunt un impediment pentru situația danturii sau ce tratament putem urma pentru a preveni agravarea afecțiunii dentare.

Nu este indicat să se recurgă la extracții în cazul femeilor însărcinate, pacienților cu tulburări de coagulare, persoanelor aflate sub tratement cu citostatice sau radioterapie. Persoanele care au suferit un infarct miocardic, cu cel puțin 6 luni înainte, nu sunt apte pentru extracții dentare.

Dorința medicului stomatolog este de a minimiza complicațiile și de a vă oferi cea mai bună soluție pentru problemele Dumneavoastră. De asemenea, tratamentul administrat, în timpul extracției sau după, este personalizat, în funcție de alte tratamente administrate sau de complicații din trecut.

Vă așteptăm la cabinetul Anadent pentru a găsi cele mai potrivite tratamente și soluții pentru problemele dumneavoastră dentare!

Albirea dinților – metode tradiționale versus metode profesionale

 

Albirea dinților este un procedeu ce ajută la menținerea sănătății danturii și a aspectului fizic al acesteia. Există metode naturale pentru a îmbunătăți acest aspect, însă acestea nu garantează un efect de durată. De exemplu, sucul de lămâie este un aliat important pentru un tratament sigur de albire a dinților. Amestecat cu bicarbonat, argilă sau pastă de dinți, el asigură un efect de durată și este de preferat folosirea lui moderată, întrucât aciditatea sucului de lămâie poate dăuna smalțului.

O altă metodă naturală se bazează pe un amestec de căpșuni, sare și bicarbonat. Pulpa fructului albeşte, iar seminţele curăţă blând fațetele dinților. Totodată, căpșunele ajută și la întărirea smalțului, dându-i o înfățișare mai strălucitoare, mai netedă. În mod asemănător, morcovul, țelina și stafidele ajută la menținerea unei danturi sănătoase și acționează împotriva petelor care pot apărea din cauza fumatului, alimentației nesănătoase ori din cauza vârstei înaintate.

Toate aceste metode tradiționale pot fi la îndemâna oricui, dar nu acționează timp îndelungat și nu ajută dantura să își mențină sănătatea de care are nevoie. De aceea, albirea dinților se realizează în mod profesional, la cabinetul medicului stomatolog. Una din cele mai sigure și eficiente metode este cea realizată cu ajutorul lămpilor pentru albire Beyond.

Lămpile Beyond folosesc o rază de lumină albastră, cu intensitate ridicată, filtrată prin mai mult de 13500 de fibre optice. Efectele de albire obținute cu lampa de albire Beyond durează între 6 luni – 2 ani, în funcție de igiena păstrată.

Indiferent de obiceiurile pe care le avem, problemele dentare pot apărea inevitabil, de aceea, o grijă amănunțită și un control de rutină sunt mereu o soluție ideală. În urma unui control realizat la cabinetul medicului stomatolog, acesta vă poate recomanda cea mai bună soluție pentru albirea dinților.  Redați sănătatea dinților dumneavoastră printr-un control dentar de specialitate și profitați de serviciile care vă pot readuce zâmbetul de odinioară !

Prima radiografie dentară la copii

Radiografia dentară este o imagine a dinţilor, coroanei, rădăcinilor şi canalelor dentare. ”Poza” îi ajută pe medicii stomatologi să detecteze la timp şi să trateze cu precizie afecţiunile dentare existente ori iminente. În aceste condiții este important ca specialiștii stomatologi să aibă o imagine corectă a pacientului, in special a celor mici unde modificările abia încep să apară. În cazul copiilor, aceștia au nevoie de radiografie deoarece dentiția nu este definitivă, dantura lor permanenta inca nu este formata, iar maxilarul încă se dezvolta. Nedetectate la timp, există riscul să apară anumite probleme ce mai tarziu vor fi greu de gestionat, cum ar fi dinții neerupți, înghesuiri, abcese, ori dinți devianți.

La recomandarea medicului stomatolog, in jurul vârstei de 7 ani, când dantura începe să se schimbe, poate fi facută prima radiografie, pentru a vedea și a asigura fondul unei bune creșteri a dentiției permanente. ”Cel mic” este deja la o vârstă în care independența este definitivată și poate rămâne și singur, preț de câteva clipe, în sala de radiografie, fără a mai fi nevoie ca și părintele să poarte  echipament de protecție. De altfel chiar și la școală copiii sunt informați despre această procedură. Operațiune în sine este extrem de simplă, asemănătoare cu cea pentru adulți, singura diferență find doza mult redusă de radiații la care sunt expuși copiii. Deși radiografia dentară este cea mai putin iradiantă dintre toate radiografiile, în cazul copiilor doza de radiații este chiar și mai mică, putând coborî pâna la 10% din doza unui adult. În plus, cele mai moderne aparatele de radiografie digitală, utilizate în clinica noastră, se bazează pe senzori digitali, iar nu pe film, acest lucru ducând la o scădere drastică a timpului de expunere. Studiile au arătat că doza de radiație de la un telefon mobil și bateria sa, depășeste în 24ore cu mult doza de radiații aplicate într-o sedință de radiografie dentală digitală. Mai mult, simpla existență în mediul nostru natural, într-un an, ne supune unei expuneri la radiații similare celei dentare digitale de 3,5 ori mai mare decât expunerea la radiografia digitală.

Decizia efectuării unei radiografii dentare la copil, trebuie luată, în cunoștință de cauză, cu medicul stomatolog curant și după ce se efectuează un control amănunțit. De asemenea, este de preferat reținerea datei la care copilul a făcut o astfel de ”poză” și menționarea ei la o cerere ulterioară pentru radiografie nouă (poate datorită schimbării medicului curant), astfel încăt procedura să fie repetată doar dacă medicul consideră necesar acest lucru. Dacă micuțul a pierdut primul dințișor, ori are deja 7 ani și nu a schimbat niciun dinte de lapte, este momentul să programăm o vizită la medicul dentist. Pe baza controlului și a unei radiografii, acesta poate anunța măsurile preventive pentru o dentiție sănătoasă și frumoasă a copilului.

Pentru programării radiologie sau stomatologie pediatrică ne puteți contacta la 0744-144097  sau 0264-536945, (Cluj Napoca).

Vă așteptăm.

Importanța sterilizării instrumentarului stomatologic

Pentru ca tratamentul stomatologic să se realizeze corespunzător din punct de vedere medical, instrumentele utilizate pe parcursul tuturor procedurilor stomatologice trebuie sterilizate.

Sterilizare și metode de igienă stomatologică

Medicul dentist împreună cu asistenta au obligația, ca după orice consult sau tratament efectuat, să sterilizeze riguros toate instrumentele medicale folosite, precum și toate suprafețele care au venit în contact direct cu pacientul. Sterilizarea este vitală, având rolul de a îndepărta flora microbiană și alte tipuri de agenți patogeni care pot avea efecte negative asupra stării de sănătate a pacienților.

Metodele de sterilizare se realizează cu substanțe antiseptice pentru dezinfectarea suprafețelor și a instrumentelor care sunt apoi sterilizate într-un aparat special numit autoclav.

Toate etapele și ciclurile de sterilizare sunt controlate de microprocesor, ajutând la monitorizarea procesului de sterilizare și eliminându-se astfel riscul de eroare umană. De asemenea, în timpul consultaților și tratamentelor stomatologice este indicat ca acesta să poarte mască pentru a nu favoriza transmiterea anumitor bacterii și viruși.

O altă măsură de prevenție și de sterilizare la care medicul tău stomatolog trebuie să recurgă constă în folosirea materialelor de unică folosință (mănuși, bavete, seringi pentru anestezie și ace), precum și în desigilarea truselor de consultație numai în prezența pacientului.

Aplicarea corespunzătoare a metodele de igienizare stomatologică sporește încrederea pacienților în serviciile oferite de către o anumită clinică/cabinet stomatologică și în prestația medicului stomatolog. Fiecare cabinet stomatologic trebuie să aibă un sistem sigur de sterilizare a instrumentelor stomatologice pentru a preveni situațiile nefavorabile produse de apariția unor infecții neașteptate.

Pericoronarita

Pericoronarita este o afecțiune stomatologică întâlnită frecvent la adulții tineri ai căror molari „de minte” nu au reușit să erupă complet în cavitatea bucală, sau au avut o erupție anormală. Din acest motiv gingia care înconjoară coroana acestor molari se va infecta des datorită bacteriilor situate la acest nivel; gingia fiind supusă unui traumatism aproape constant. Această afecțiune este specifică adolescenților datorită apariției molarului trei în cavitatea orală manifestându-se în intervalul de vârstă 17-24 de ani depinzând mult de momentul erupției dentare.

Această zonă a erupției poate fi uneori greu de igienizat, datorită erupției anormale și poziției anormale a molarului trei, sau poate fi acoperită parțial de gingie aici retenționând resturi alimentare, zona devenind tumefiată și dureroasă. Pericoronarita în lipsa unui tratament poate provoca complicații pacientului prin imposibilitatea acestuia de a se hrăni corespunzător, incapacitatea de a deschide gura sau chiar de a vorbi.

Bacteriile răspunzatoare pentru aceasta sunt stafilococii și streptococii, iar factorii favorizanți sunt resturile alimentare, tartru care se depun în jurul dintelui incomplet erupt sau sub gingia de deasupra molarului respectiv; o altă cauză favorizantă este traumatismul aproape constant realizat asupra gingiei de către molarul antagonist cu care intră în contact. Astfel zona se impregnează cu bacterii tumefiindu-se, înroșindu-se și cu apariția durerii. Infecția se poate extinde la țesuturile din jur cât și la dinții din jur afectându-i.

Cum se manifestă pericoronarita ?

– Durerea se poate extinde pe toată arcada dentară sau la întreaga regiune cervicală;

– Durerea poate fi localizată doar la nivelul molarului respectiv;

– Tumefierea și înroșirea gingiei;

– Prezența colecției purulente și gust metalic, neplăcut datorită acestuia;

– Halena;

– Adenopatie cervicală;

– Incapacitatea de a deschide larg gura;

– Imposibilitatea masticației complete a alimentelor;

Tipuri de erupție:

– Mezoangulară : coroana dintelui este orientată spre anterior (în față);

– Distoangulară: coroana dintelui orientată spre posterior (în spate);

– Verticală : erupe în mod normal însă nu erupe în totalitate;

– Orizontală: molarul ajunge să împingă în rădăcinile molarului vecin;

În cazul în care infecția și simptomele sunt minore atunci se recomandă ca pacientul să facă clătiri cu apă călduță în care s-a dizolvat o jumătate de lingură de sare pusă într-un pahar; clătirile se vor realiza de mai multe ori pe zi după ce pacientul s-a spălat pe dinți.

În cazul în care infecția este majoră cu simptomatologie gravă, cu adenopatie cervicală, prezența colecției purulente , se recomandă ca pacientul să se prezinte la medicul stomatolog pentru a începe imediat tratametnul de specialitate.

Albirea pe canal – tratament pentru dinții devitalizați

Estetica dentară sau, altfel spus, stomatologia cosmetică se ocupă de aspectul estetic al danturii. Anomaliile dentare ale acestui spectru sunt legate de forma, de poziția, dar mai ales de culoarea dintelui. Dar cum se procedează în cazul în care dintele a suferit procese carioase, fracturi sau plombe (obturații metalice), devenind un dinte devitalizat (dinte fără nerv)?

Soluția în acest caz este albirea endodontică – procedeul de albire al dinților în interiorul lor, realizat exclusiv la cabinetului stomatologic, prin utilizarea unei substanțe de tip gel. Această metodă poarta numele de walking bleaching și se realizează în etape multiple:

1. Medicul stomatolog trebuie să se asigure că dintele are tratamentul de canal realizat în mod corect.
2. Se realizează un detartraj și un periaj profesional de către medicul stomatolog
3. Se creează o cavitate pe fața palatinală/linguală a dintelui în care se aplică gelul special preț de 24 de ore
4. Substanța se schimbă la diferență de una, doua zile
5. Procedura se repetă (de cate ori este nevoie) pentru obținerea unui rezultat eficient
6. Se obturează permanent cavitatea cu compozit/material de obturație

Substanțele folosite au la baza peroxid de hydrogen (perhidrol sau apă oxigenată). Tratamentul nu este indicat a fi aplicat la pacienții alergici la peroxizi (derivați ai apei oxigenate), de către femeile care alăptează sau sunt însărcinate, de către copiii cu vârste de până la 14 ani.

Avantajele acestui tratament sunt:

1. Albirea endodontică acționează doar pe dintele afectat
2. Se poate repeta de câte ori este nevoie până la obținerea nuanței dorite a dintelui.
3. Acest tip de albire nu prezintă risc pentru gingii.

Recomandările noastre în ceea ce privește albirea pe canal:

1. A nu se consuma alimente cu conținut ridicat de coloranți precum cafeaua, Coca Cola, cacao sau ciocolata, vinul roșu etc
2. Fumatul este interzis pe perioada tratamentului pentru un rezultat optim
3. Este recomandată o pauză de 12-18 luni între albiri
4. In general, un rezultat eficient se poate obține și dupa repetarea de trei ori a procedurii de aplicare a gelului.

Pentru întrebări, detalii sau informații cu privire la tratamentul de albire pe canal, ne puteți contacta cu încredere la numerele de telefon: 264-536945 / 0744-144097 sau pe e-mail la
anadentcluj@gmail.com

Totul despre obturația dentară

Obturația dentară este procedura prin care un dinte deteriorat de carii este reconstruit, până ajunge la forma și funcția inițială. Acest procedeu probabil îl cunoașteți sub denumirea de plombare și apelați la el ori de câte ori este nevoie pentru a nu resimți vreun disconfort.

Tratamentul cariei este mai mult decât un tratament de rutină, acesta fiind absolut necesar pentru a preveni dezvoltarea altor afecțiuni și extinderea cariei la ceilalți dinți. Prin sigilarea spațiilor de pătrundere a bacteriilor, obturația poate preveni evoluția cariilor dentare. Cele mai folosite materiale în tratamentul de plombare includ porțelanul, rășinile compozite sau amalgamul.  În ceea ce privește procedura în sine, medicul va începe prin îndepărtarea țesutului afectat de carie, apoi va curăța zona și va astupă cavitatea existentă cu un material de obturație.

La ce material ar trebui să apelez în cazul unei obturații?

Fiecare material prezintă avantaje și dezavantaje. În funcție de gradul de dificultate a reconstrucției, locul cariei, eventualele alergii personale dar și costul materialului, medicul va alege împreună cu Dvs cea mai bună variantă. Cele mai întâlnite obturații sunt:

• Cele din amalgam (argint) – rezistente la uzură și destul de ieftine. Dezavantajul îl reprezintă culoarea lor închisă care va arată inestetic, mai ales în cazul unor obturații în zona dinților frontali.
• Cele din rășini compozite – sunt utilizate în locurile unde se dorește un aspect cât mai natural și estetic, astfel se aleg pe baza culorii dinților. Acestea nu sunt indicate pentru obturații mari, deoarece rășinile se contractă și se pot uza în timp. Obturațiile din rășini o durată de viață mai scurtă, de aproximativ 3 și până la 10 ani.
• Cele din porțelan (inlay-uri sau onlay-uri ceramice) – se execută la comandă în laborator și se cimentează apoi pe dinte. Acestea se aleg în funcție de culoarea dintelui și sunt rezistente la pătare, iar prețul lor se apropie de cel al obturațiilor din aur.

În cazul în care dintele este afectat de carii pe o suprafață mai mare, este recomandată reconstrucția dentară. Printr-un control la cabinet, medicul vă va spune dacă este nevoie de reconstrucția dintelui sau de o obturație, pentru tratarea cariei. În anumite cazuri, este posibil să fie nevoie și de o radiografie dentară a întregii cavități bucale, sau doar a unei porțiuni, pentru a stabili tratamentul corect al cariei.

Pentru întrebări legate de obturația dentară, programări sau informații, ne puteți contacta cu încredere la tel: 0264-536945 / 0744-144097 sau pe Email: anadentcluj@gmail.com

Prințesa Gărgăriță și Prințul și-au găsit veșminte

 

Campania s-a finalizat ieri, când cei mici s-au bucurat enorm de tot ajutorul vostru! Totul a început de la ziua de 8 martie, când fiecare dintre ne dorim să facem câte o surpriză cel puțin,  mamelor, soțiilor sau fiicelor din viața noastră.  Această zi, care la început a fost doar dorința femeilor muncitoare de a dobândi unele drepturi, de-a lungul timpului,  s-a transformat într-un prilej de sărbătoare a feminităţii şi a reprezentantelor sexului frumos, indiferent de vârstă. Știm cu toții că acest lucru nu este, din păcate, valabil pentru toți. Așa că, am lansat această campanie anul trecut, din dorința de a aduce o bucurie acelor “prințese” care nu au posibilitatea de a se bucura cum se cuvine, de o zi a lor în care să se simtă apreciate și frumoase.

În același timp, cunoaștem importanța unui obicei de igienă orală sănătos dar și lipsa educației în acest sens. Imediat ne-am dat seama că putem să aducem un zâmbet pe chipurile celor mici, dar să le și cimentăm educația despre igiena orală. Așa că, am luat legătura cu o Școală din Bazinul Fizeșului, o zonă superbă cu oameni calzi și primitori care au acceptat imediat propunerea noastră – o zi în care să împărțim bucurii, dar și informații utile care să contribuie la sănătatea celor mici.

Următorul pas a fost să încercăm să implicăm cât mai mulți clujeni în această campanie, iar aici voi ați adus un aport extraordinar. La puțin timp după anunțarea campaniei, Cutia Gărgăriței era deja plină și tot mai multă lume și-a arătat dorința de a contribui cu câte un obiect vestimentar sau cu jucării. Nu are rost să menționăm cât de mult entuziasm a fost în acea clasă, la vederea unei cutii mari, pline cu jucării pentru ei! Printre râsete și glume, am discutat și despre sănătatea orală iar cei mici au ascultat atent și au repetat împreună cu noi pașii unei igiene orale sănătoase. Am știut atunci că această campanie și-a atins scopul și că a devenit deja un proiect drag nouă, pe care îl vom continua.

Anul acesta Gărgăriței i s-a alăturat și Prințul Fermecat, care merită și el aceeași atenție, cu atât mai mult că anul acesta este unul bisect. Din nou, suportul vostru și implicarea de care ați dat dovadă, au contribuit la succesul campaniei. Am ales și de această dată să luăm legătura cu o școală din zona Deltei transilvane. Aici am găsit o clasă plină și foarte activă; în timpul discuției toată lumea era cu mâna în aer, alții luau chiar și notițe. I-am lăsat cu zâmbetul pe buze, probând haine și împărțind între ei jucăriile aduse de voi.

Cu siguranța vom lansa aceeași campanie din nou și din nou, pentru că este atât de simplu să aducem un zâmbet celor din jur și nu este nevoie decât de puțină bunăvoință. Vă mulțumim pentru susținerea și implicarea voastră, care au fost apreciate foarte mult și de cei mici!

Tratamentul cariei dentare

După cum poate vă amintiți din ultimul articol, caria dentară se instalează datorită atacului acizilor asupra smalțului. Placa bacteriană, ce este prezentă pe suprafața dinților trebuie îndepărtată, de preferat după fiecare masă. În caz contrar, bacteriile se acumulează și transformă zaharurile din alimentație în acizi dăunători smalțului.

Astfel, poate avea o evoluție îndelungată, aceasta fiind determinată de calitatea țesuturilor osoase, de placa bacteriană și de alimentație. În funcție de profunzimea la care ajunge leziunea carioasă, se impun proceduri de reconstrucție sau tratamente diferite.

Tratamentul cariei simple

 Caria simplă este localizată doar la nivelul smalțului sau la nivelul dentinei și nu a ajuns în camera pulpară. Primele semne pot fi observate imediat și anume niște pete de culoare albe, cretoase. În acest caz, medicul stomatolog va îndepărta țesutul afectat de la nivelul smalțului sau al dentinei. În cazul în care caria este profundă, se apelează și la anestezie locală, însă de regulă nu veți simți nicio durere în această fază a tratamentului. Se dezinfectează zona și se aplică un prim strat de ciment dentar, care va proteja pulpa dintelui de stimulii termici, chimici sau mecanici. Obturația definitivă va reproduce cât mai fidel forma dintelui afectat și va asigura o mușcătură corectă. Medicul o va modela până când nu va deranja nicio parte moale din cavitatea bucală (limba, buzele sau obrajii).

Tratamentul dintelui fracturat

Pentru a repara cariile avansate sau fracturile dentare cauzate de carii, medicul va recurge la obturarea dintelui. Obturațiile coronare (plombele) sunt necesare pentru a preveni degradarea continuă a dintelui sau afectarea nervului. Aceste obturații sunt de mai multe tipuri:

• Restaurările directe: sunt acele tratamente în care plombele sunt plasate imediat în cavitatea dentară, iar apoi modelate. Acestea se realizează din amalgamuri dentare, compozit sau compomeri.
• Restaurările indirecte: sunt acele proceduri care includ inlay-urile și onlay-urile (piese protetice din ceramică, metal), fațetele dentare, coroanele sau punțile dentare. În aceste cazuri, plombele sunt realizate din diferite materiale: din amalgam, din rășină de compozit, din aliaje de aur sau argint sau porțelan.

Obturarea dintelui

Această procedură necesită o curățare în prealabilă a dintelui cu ajutorul frezei sau a laserului. Compozitul aplicat va fi întărit cu ajutorul unei lămpi UV cu efect de adeziune imediată.

În cazul în care un dinte este afectat de coloritul gălbui, recomandarea noastră este să nu mai așteptați și să faceți o vizită medicului dentist pentru a îndepărta caria incipientă. Cu cât veți amâna mai mult, cu atât tratamentul necesar va fi mai dificil pentru salvarea dintelui sau a dinților afectați.

Pentru întrebări sau informații legate de tratamentul cariei dentare, vă stăm la dispoziție la tel: 0264-536945 / 0744-144097 sau pe Email: anadentcluj@gmail.com

Totul despre caria dentară

Dintele este format din 4 componente și anume, smalțul (exteriorul dur al coroanei), dentina (consistența osoasă de sub smalț și cement), cementul (partea care susține dintele în osul alveolar) și pulpa dentară (partea moale din interiorul dintelui, ce conține nervii și vasele sangvine).

Caria dentară reprezintă leziunea care distruge țesuturile dure ale dintelui și apare în urma atacului acid și repetat asupra smalțului. Alimentele pe care le consumăm favorizează depunerea bacteriilor pe dinți, care dacă nu sunt curățate prin periaj, se acumulează și se metabolizează, producând acizi ce atacă smalțul. Astfel că, nu contează atât de mult cantitatea de zaharuri pe care o consumăm ci diferența o face timpul în care lăsăm bacteriile să acționeze pe dinți.

Astfel, caria dentară începe prin formarea acestei plăci bacteriene, care acționează împreună cu alți factori ca și, structura dintelui (stabilită genetic, ereditară), alimentația personală și bacteriile regăsite în cavitatea bucală. Este un fenomen de origine externă, deci nu va afecta niciodată dinții incluși sau neerupți, ale căror suprafețe externe nu sunt expuse direct mediului bucal. Mai mult decât atât, în fazele incipiente aceasta nu poate fi detectată decât de medicul dentist, în momentul în care caria este observată și de către pacient, înseamnă ca este deja într-o stare avansată. Caria se manifestă incipient, printr-o colorație albă, ce ajunge ulterior la culoarea maro. Apoi apare o cavitate, care netratată, continuă să se extindă, producând și inflamarea pulpei dentare. În acest stadiu este necesar, ca pe lângă tratarea cariei, să se îndepărteze și pulpa și să se obtureze canalul radicular.

Factorii ce duc la formarea cariilor diferă de la caz la caz, dar printr-un control medicul ne va putea spune dacă prezentăm un risc mare sau mic de apariție a cariilor și ce trebuie să facem pentru a evita apariția lor.

În funcție de leziunile, evoluția și perioada de acțiune a bacteriilor pe țesutul dentar, cariile sunt de mai multe tipuri. Cele mai comune și ușor de identificat leziuni sunt:

• cariile de smalț (reprezintă leziunile incipiente sau inițiale)
• cariile de dentină (corespund cariilor cavitare ce afectează smalțul și dentina)
• cariile de cement (regăsite pe suprafața radiculară și afectează cementul și dentina)

În funcție de profunzimea cavității, fapt ce va stabili și tipul de tratament, cariile sunt de 4 tipuri:

• caria superficială (este incipientă și afectează smalțul)
• caria de adâncime minimă (leziunea se întinde până la punctul de contact dintre smalț și dentină)
• caria profundă (leziunea afectează smalțul și dentina aproape în totalitate)
• caria penetrantă (afectează camera pulpară)

Cu cât identificăm mai repede leziunea carioasă, cu atât putem împiedica agravarea plăcii bacteriene și deci transformarea ei în carie. Recomandarea noastră este să apelați la periajul dentar ori de câte ori simțiți nevoia, pentru a preveni deteriorarea dintelui.  Cu toate că incidența cariilor dentare este extrem de crescută, acestea se pot preveni și trata foarte ușor, cu condiția respectării igienei orale.

Pentru întrebări, posibilități de tratament sau alte informații, vă stăm la dispoziție, la telefon: 0264-536945 / 0744-144097, sau pe e-mail: anadentcluj@gmail.com.

Sfaturi pentru o igienă orală sănătoasă de Sărbători

Sărbătorile de iarnă sunt un prilej de bucurie, relaxare și răsfăț împreună cu cei dragi. Pentru cei mai mulți dintre noi, această perioadă include negreșit, mese îmbelșugate, deserturi și dulciuri, băuturi și preparate tradiționale, unde nimeni nu mai ține cont de numărul caloriilor.

Însă, inevitabil, această perioadă poate fi una foarte dură pentru dantura noastră. Dulciurile consumate în plus, prăjiturile aduse de colegi la birou, biscuiții cu scorțișoară făcuți în casă, sau paharul de vin de la vecini sunt toate momente de vulnerabilitate, în care dinții ne sunt atacați de placa bacteriană.

Din perspectiva stomatologică, nu contează atât de mult volumul meselor, cât frecvența acestora – cât de des mâncăm. Este mult mai sănătos să menținem ritmul a trei mese principale pe zi, cu mici gustări între, decât să consumăm câte o gustare la fiecare 2 ore, deși cantitățile de alimente pot fi aceleași. Acest lucru este datorat zaharului din alimente, care de fiecare dată când este consumat, va ataca dinții. Atenție la alimentele pe care le considerați lipsite de zahăr, ca și fructele (atât proaspete cât și deshidratate), pâinea sau sosurile.

Deci, cum ne putem bucura de Sărbători dar și evita apariția cariilor?

Este indicat să vă bucurați de gustările de Crăciun –  ciocolată, plăcinte sau deserturi, băuturi dulci sau acidulate – în timpul meselor principale și să nu le consumați ca și gustări pe tot parcursul zilei. Le puteți sugera inclusiv celor mici să consume dulciurile pe moment, cât vor, decât să revină mereu la punga pentru supliment.

Periajul dinților la final de zi, înainte de a vă culca, este vital pentru a vă asigura că rămășițele de mâncare sunt eliminate. Totuși, periajul imediat după ce ați terminat de mâncat un fel de mâncare acid, nu este indicat. Imediat după ce mâncăm, smalțul este slăbit, iar dacă este solicitat atunci, acțiunea abrazivă a periei și periuței de dinți, va elimina acest strat de smalț, urmând ca dinții să fie predispuși la formarea cariilor. Așadar, este indicat să așteptați 30 – 60 de minute după consumul mâncărurilor acide și înainte de a vă peria dinții. Puteți apela mereu la o simplă clătire cu apa de gură, care va spăla o parte din acid.

Guma de mestecat fără zahăr este de asemenea utilă, deoarece provoacă secreția naturală de salivă din gură, ce ajută la diminuarea acizilor din cavitatea bucală.

Cu puțină atenție, putem să ne bucurăm de tot ceea ce ne oferă luna Decembrie, de momente frumoase dar și delicioase alături de cei dragi nouă!  Cu această ocazie, echipa ANAdent vă urează sărbători fericite și un an nou plin de bucurii și împliniri!

Caria dentară – Alimentație, apariție și prevenție

Caria reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni dentare cu care ne confruntăm și care odată instalată, se manifestă prin pierderea treptată a țesutului dentar. Această afecțiune este una de origine externă, adică nu afectează dinții incluși sau încă neerupți, ale căror suprafețe externe nu sunt expuse direct în mediul bucal.

Cariile se formează pe baza acumulării bacteriilor din cavitatea bucală, care împreună cu resturile alimentare și cu saliva, formează placa dentară. În momentul în care consumăm alimente bogate în carbohidrați, bacteriile din placa dentară îi  transformă pe aceștia în acizi, care în timp afectează straturile dentare și astfel se formează caria propriu zisă.

Factori de risc

Caria dentară apare dintr-o serie de motive, de cele mai multe ori fiind vorba de un cumul de factori, însă putem identifica clar 3 factori cauzali și anume: microbii de la nivelul cavității bucale, unele componente ale alimentației și calitatea structurilor dentare.

Bacteriile de la nivelul cavității orale se dezvoltă repede și favorizează apariția acizilor care atacă suprafața dentară. Acestea iau naștere fie datorită unei igiene orale precare, fie datorită unui periaj efectuat incorect.

Alimentația bogată în acizi și zaharuri favorizează dezvoltarea plăcii bacteriene. Conținutul bogat în fluor duce la o mai mare capacitate de remineralizare a leziunilor carioase și slăbește adeziunea plăcii dentare. Dieta influențează în mod direct structura dentară, fie prin scăderea PH-ului în urma abuzului de alimente și sucuri acide, fie provocând demineralizări locale și eroziuni. Alimentele care se lipesc de dinţi şi cele cu un conţinut mare de carbohidraţi sunt cele mai periculoase pentru sănătatea dentară. Printre acestea amintim: zahărul, mierea, gemul, ciocolata, băuturile răcoritoare cu zahăr, îngheţata, bomboanele, chips-urile şi chiar pâinea.

Fumatul reprezintă de asemenea un risc crescut în procesul de apariție a cariilor, deoarece fumul din țigară scade producția de salivă, astfel limitând protecția împotriva acizilor care atacă dintele.

Este foarte evidentă legătura directă dintre alimentație și caria dentară. Mai jos, aveți câteva sfaturi în ceea ce privește o dietă care să vă protejeze de apariția acestora:

• Consumul alimentelor ce conţin celuloză, fibre, cum ar fi ridichi, fructe cu coajă şi sâmburi, pâine neagră etc;
• Reducerea consumului glucidelor (hidraţi de carbon / zahăr);
• Dispersarea consumului alimentar în mai multe mese de-a lungul unei zile;
• Evitați consumul de zahăr între mese. Zaharoza, fructoza, maltoza, lactoza, amidonul etc. vor fi descompuse de bacteriile cariogene, iar astfel este favorizată apariţia cariei dentare.

Chiar dacă nu poate fi prevenită în totalitate, apariția cariei dentare poate fi controlată prin măsuri de igienă corespunzătoare, potrivite fiecărei persoane în parte: periajul dentar de cel puțin două ori pe zi, cu o pastă de dinți adaptată nevoilor Dvs, folosirea aței dentare și a apei de gură pentru a îndepărta chiar și cele mai mici depuneri alimentare. La fel de important este și controlul periodic în care medicul stomatolog poate identifica eventualele carii incipiente și poate trata o afecțiune înainte ca aceasta să se instaleze complet.

Extracția măselei de minte- ce putem consuma după și cum asigurăm o vindecare reușită?

Molarul de minte va erupe corect, dacă va avea destul spațiu pe arcada dentară și dacă restul danturii este aliniată corespunzător. În caz contrar, molarii vor erupe doar parțial sau chiar deloc. Rareori însă, se întâmplă ca măselele de minte să nu erupă deloc. De cele mai multe ori, acestea provoacă dureri sau afectează sănătatea întregii danturi și se recurge la extracția lor.

Dacă vă numărați printre acele persoane care urmează să suferiți, sau vă recuperați după o extracție a molarului de minte, probabil ați descoperit deja că aveți câteva restricții în ceea ce privește alimentația, fie că vă doriți fie că nu. Acestea, precum și gradul de durere resimțit după, depinde de la caz la caz, în funcție de gravitatea extracției, a aparaturii sau a tehnicii utilizate de medicul stomatolog, sau chiar și a toleranței pacientului.

Majoritatea persoanelor vor resimți durere sau disconfort timp de 3- 4 zile, gestionată cu analgezice sau calmante ușoare. Această durere poate continua până la 8 zile, după care se poate renunța la tratamentul medicamentos. Primele 36- 40 de ore de la extracție sunt cele mai dificile, tumefacția (inflamația) produsă de operație atingând punctul maxim; pentru a reduce inflamația și disconfortul este recomandat să folosiți comprese cu gheață cât mai mult în primele 24 de ore, pentru a asigura o perioadă de vindecare cât mai ușoară.

Ce putem consuma după extracție?

Este recomandat să apelați la o dietă ușoară cu alimente la temperatura camerei și nicidecum foarte fierbinți sau reci. Evitați alimentele dure, crocante sau foarte condimentate până treceți de pragul de 7 zile, când tumefacția se va retrage. Puteți consuma o gamă foarte largă de alimente de tip shake, piuree, supe, sau sucuri, atât din legume cât și din fructe. Există rețete foarte simple și rapide, care deși au o consistența ușoară pot să vă pună la dispoziție proteinele și vitaminele pentru o alimentație sănătoasă (găsiți o listă utilă AICI)

În nici un caz nu cedați viciilor de a fuma sau a consuma alcool, deoarece acestea vor complica perioada de recuperare și pot cauza infecții. În general se prescriu antibiotice pentru aproximativ o săptămână după intervenție. Dacă există o infecție, antibioticele se administrează imediat și extracțiile se realizează cât mai repede posibil.

Pentru o recuperare completă și cât mai ușoară este recomandat să respectați întocmai indicațiile primite de la medicul stomatolog; acesta vă cunoaște istoricul, cunoaște gravitatea intervenției și vă poate prescrie cel mai potrivit tratament. Este indicat repausul și odihna pentru 24 de ore, pentru a evita sângerarea. La aproximativ o săptămână, veți fi chemat la cabinet pentru scoaterea ațelor.

Pentru mai multe sfaturi legate de recuperarea post extracție, sau în cazul unei probleme de vindecare, ne puteți contacta cu încredere la numerele de telefon:  0264-536945/ 0744-144097.

Anodonția

Anodonția este cauzată de lipsa congenitală a mugurelui dentar și, ulterior, a dintelui corespunzător de pe arcadă. Din punct de vedere genetic, anodonția este o afecțiune transmisă prin 3 mecanisme: autozomal dominant, autozomal recesiv sau X-linkat.

Agenezia dinților de lapte este estimată cu o incidență de 0,5-0,9% și coexistă cu anomalii precum dinți supranumerari sau dinți fuzionați, toate acestea apărând, de obicei, în zona anterioară a arcadelor dentare. De asemenea, ca o regulă, dacă un dinte de lapte lipsește de pe arcadă, corespondentul său permanent va lipsi, deopotrivă.

Pot lipsi de pe arcadă următorii dinți: molarii de minte, premolarul 2 superior/inferior (în asociere cu alte anodonții), incisivul lateral maxilar (în general izolat).

Ageneziile dentare pot fi situații izolate sau se pot întâlni în asocieri cu alte malformații dentare sau somatice, realizând diferite sindroame. Două exemple ar fi:

• agenezia incisivului lateral superior cu rotația premolarului și invers
• agenezie dentară și microdonție

Lipsa dezvoltării anumitor dinți periclitează nu doar dimensiunea și forma normală ale celorlalți dinți, dar și structura acestora. Apar deficiențe de mineralizare, ceea ce crește riscul de carie al acestor indivizi, dar și cuspizi imaturi, care nu pot efectua o funcție masticatorie satisfăcătoare.

Tratamentul anodonției

Implanturile dentare pot ajuta pacienții la o masticație mai bună în astfel de situații, acest tratament este indicat în cazuri severe de anodonție. În funcție de caz, se recomandă pe perioada creșterii protezele dentare fixe sau mobile.

Specialiștii cabinetului nostru vă stau la dispoziție! Pentru programări vă rugăm să ne contactați la 0744-144097 sau 0264-536945!

Compozitul dentar

Îngrijirea dinților este un subiect de interes atât pentru copii, cât și pentru adulți. Pentru ca zâmbetul nostru să emane sănătate și strălucire, se recomandă vizita la medicul stomatolog o dată la 6 luni.

Obturațiile sau plombele pot fi realizate dintr-o gamă largă de materiale dentare, unele fizionomice, care imită proprietățile optice ale smalțului și altele care sunt vizibile și inestetice.Dintre materialele fizionomice, ne referim la compozitul dentar, în prezent cel mai folosit material pentru obturații.

              Ce este compozitul?

Compozitul dentar este materialul de obturație fizionomice, utilizat atât pentru restaurarea dinților frontali, cât și a celor laterali.

Compozitele dentare sunt alcătuite din:

• o fază organică polimorfă, continuă, constituind matricea
• o faza anorganică, minerală dispersată, formată din particule de umplutură
• agentul de cuplare care realizează unirea componentei organice cu cea minerală.

Prin combinarea primelor două faze, organică și anorganică, se obțin proprietăți asemănătoare țesuturilor dure dentare, în ceea ce privește duritatea, rezistența, elasticitatea, izolarea termică și chimică a pulpei dentare, textura, culoarea, transluciditatea.

Contenția dentară

Dacă ați urmat tratamentul cu aparat dentar, la finalul acestuia va fi nevoie de aplicarea unor dispozitive speciale, numite contenție. Aparatele de contenție sunt dispozitive ortodontice realizate din sârmă de oțel inoxidabil și plastic și pot fi detașabile sau fixe. Scopul acestui dispozitiv este de a menține alinierea corectată a dinților. În această perioadă, țesuturile gingivale și osoase din jurul dinților se mișcă sau își remodelează poziția. Uneori, dinții se pot alinia mai rapid decât țesuturile din jurul lor. Prin urmare, dinții pot părea a fi drepți, dar odată ce aparatele dentare sunt eliminate, poate apărea recidiva, poziția dinților revenind rapid la forma anterioară tratamentului ortodontic, motiv pentru care se apelează la contenție.

De asemenea, contenția poate fi soluția pentru a trata mai multe probleme ortodontice minore, cum ar fi un mic decalaj sau un singur dinte ușor nealiniat. Scopul acestei proceduri este deci, de a preveni recidiva malocluziei, menținând dinții în poziția corectă o anumită perioadă de timp, până când țesuturile aparatului dento-maxilar se adaptează noilor condiții din cavitatea orală.

Parodonțiul

Parodonţiul reprezintă aparatul prin care fiecare dinte este ataşat la osul mandibular. Poate fi considerat un organ cu funcţii vitale dinţilor şi cu o histologie perfect adaptată funcţiilor sale.

Parodonțiul cuprinde totalitatea țesuturilor care asigură menținerea și susținerea dinților în oasele maxilare, în plan vertical, parodonțiul are o arie cuprinsă între nivelul marginii gingivale și o zonă nedelimitată strict din apropierea apexului. Din punct de vedere topografic parodonţiul este acel ţesut conjunctiv specializat situat între cementul ce acoperă rădăcina dentară şi osul ce formează „buzunarul” alveolar în care stau rădăcinile dentare cu care formează un tot unitar. Cât timp gingia este intactă, parodonțiul este sănătos și dintele este bine fixat.

 Structura parodonţiului

Cementul radicular – acoperă toată suprafaţa externă a rădăcinii dentare şi are un rol extrem de important în fixarea ligamentelor periodontale de rădăcină.

Ligamentele periodontale – este elementul care uneşte rădăcina dentară de osul alveolar şi de ţesutul gingival din vecinătatea coletului dentar.

Osul alveolar – reprezintă suportul fix în care sunt ancoraţi dinții prin intermediul ligamentelor periodontale.

Ţesut gingival – gingia se ataşează la nivelul coletului dentar protejând astfel spaţiul dintre dinte şi osul alveolar.

Aparat dentar lingual

 

Zâmbetul nostru este cartea noastră de vizită, iar îngrijirea dinților este un subiect de interes atât pentru copii, cât și pentru adulți. Pentru ca zâmbetul nostru să emane sănătate și strălucire, de multe ori este nevoie de mici retușuri sau chiar de îndreptarea dinților. Fie că avem dinții strâmbi sau maxilarul mai proeminent, aceste imperfecțiuni ne împiedică să menținem o îngrijire orală adecvată, datorită faptului că periuța de dinți nu poate pătrunde în spațiile ce se formează din cauza orientării dinților.

 

Aparatele dentare linguale sunt dispozitive ortodontice fixe ce folosesc tehnica linguală. Această noua tehnologie este într-o continuă evoluție, studiile ortodontice ale ultimilor ani garantând rezultate tot mai performante, într-un timp tot mai scurt. Aparatul dentar lingual este lipit pe partea din spate a dinților, este aproape invizibil chiar și când zâmbiți larg. Bracket-urile în tehnica linguală sunt metalice sau din aliaj de aur și sunt personalizate pentru fiecare dinte în parte, astfel fiecare aparat este unic.

Boala parodontală a pacientului diabetic

 

Parodontita este o boală a țesuturilor care susțin dintele în os. Boala parodontală este o condiție inflamatorie cronică indusă microbian, care duce la inflamație gingivală, distrugerea țesuturilor parodontale și pierdere osoasă alveolară. Anumite bacterii reprezinta agentul etiologic major al parodontopatiei.

Diabetul zaharat este o afecțiune cronică, un dezechilibru metabolic cu etiologie complexă, atât de natură autoimună, cât și din pricina unui stil de viață dezorganizat, haotic. Numeroase manifestări apar și la nivelul cavității orale, mai ales când pacientul nu este sub tratament hipoglicemiant sau nu respectă indicațiile medicului.

Parodontita la pacientul cu diabet este de obicei mai severă decât la pacienții care prezintă această boală din  altă cauză.  Această afecțiune apare pe fondul microangiopatiei, scăderii răspunsului imun, peste care se suprapune un control precar al plăcii bacteriene.

Pe lângă aportul scăzut de celule imune pricinuit de fluxul sanguin redus, funcția acestora este deteriorată de hiperglicemie. Apărarea locală a pacientului diabetic este deficitară, flora locală devine mai abundentă și mai agresivă, în șanțul gingival și în pungile parodontale predominând specii anaerobe precum Porfiromonas Gingivalis, Actinomyces, Fusobacterium nucleatum. Toate aceste cauze duc la boala parodontală: în stadii inițiale gingii roșii, inflamate, dureroase la atingere, ce sângerează ușor, ce pot evolua spre forme mai distructive.

Diga dentară

 

Realizarea unei manopere stomatologice într-un mod cât mai corect presupune înainte de toate realizarea izolării câmpului operator şi controlul eficient al umidităţii şi sângerării gingivale.

Izolarea câmpului operator se realizează prin două metode principale: metoda absorbantă și metoda izolantă (utilizarea digii).

Metoda izolantă se realizează prin utilizarea digii dentare. Diga reprezintă o metodă eficientă de izolare frecvent folosită, cu utilizare în special în endodonţie şi restaurări coronare, pentru a asigura controlul umidităţii şi sângerărilor. Aceasta are următoarele avantaje: absența contaminării cu bacterii din salivă, recuperare rapidă după tratament, confort crescut pentru pacient, deoarece lichidele antiseptice folosite pentru dezinfectarea canalelor, care sunt iritante pentru mucoase și au un gust neplăcut, nu ajung în cavitatea orală. Îndepărtarea oricărui risc de a înghiți sau aspira corpi străini. Medicul are o vizibilitate mai bună, dat fiind faptul ca prin folosirea sistemului de izolare cu digă, părțile moi sunt îndepărtate.

Materialele de care este nevoie pentru a folosi diga sunt : folie elastică, cadrul de susţinere a foliei, cleşte perforator, cleme dentare, pensă pentru aplicarea clemei şi instrumentar auxiliar. Înainte de a aplica diga se igienizează zona şi se administrează anestezia prin tehnica corespunzătoare.

Folia elastică 
Din cauciuc natural sau în cazul pacienţilor cu alergie la latex, acestea pot fi confecţionate din elastomeri de sinteză. Foliile diferă în funcţie de grosimea acestora, folie groasă  se folosește pentru manoperele ce necesită protecţie crescută, iar o folie subţire este de elecţie atunci când se utilizează şi alte materiale, cum ar fi tratamentul cariei dentare.

Cadrul de susţinere 
Poate fi confecţionat din metal sau plastic şi poate prezenta diferite forme cum ar fi: “U”, inelar, ovalar, etc.

Clemele 
Confecţionate din material plastic sau inox, au rol de menţinere a foliei elastice în zona de întâlnire a dintelui cu gingia, menţinând şi o retracţie gingivală mecanică. 

Tratamentul stomatologic al pacientului cardiac

 

În cazul pacienților cu anumite afecțiuni medicale sunt necesare măsuri și considerații speciale. În ceea ce privește pacienții care suferă de o afecțiune cardiacă, medicul stomatolog trebuie să evalueaze corect starea de sănătate a individului şi să aprecieze dacă o anumită patologie constituie sau nu o urgenţă. De asemenea, pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare se pot decompensa hemodinamic foarte uşor în condiţiile stresului provocat de procedurile stomatologice, astfel încât personalul medical trebuie obligatoriu instruit să intervină de urgenţă în situaţii de acest fel.

Cu toate că patologia sistemului cardiovascular este complexă, congenitală sau dobândită, majoritatea au în final aceeaşi evoluţie spre insuficienţă cardiacă şi consecinţele ei. Într-o astfel de situație, tratamentul stomatologic al pacientului cardiac trebuie adaptat în aşa fel încât să se evite complicaţiile.

 

1. Anamneza, constă în a sta de vorba cu bolnavul despre boala sa și contextul ei. Se face în condiții de confort și liniște.

2. Categoria de risc a pacientului dictează tratamentul. Se recomandă tratarea urgenţelor în spital la cei cu infarct miocardic în ultima lună, angină instabilă, bloc atrio-ventricular II-III, valvulopatii severe, insuficienţă cardiacă decompensată. La cei cu risc mediu se poate efectua obturaţii, intervenţii parodontale, detartraj, implanturi dentare.

3. Este important să minimizăm anxietatea şi durerea, pentru a nu accentua descărcarea fiziologică de adrenalină care să precipite un episod acut. Monitorizarea tensiunii arteriale este utilă dar nu oferă informaţii exacte, deoarece dentofobia poate creşte inevitabil.

4. Anestezia dentară. Anestezia locală este obligatorie tocmai pentru a elimina orice disconfort potenţial periculos, chiar dacă pacientul suferă de inimă. Precauţie şi doze reduse de anestezic se impun la pacienţii care iau beta-blocante, digitalice, aceste medicamente potenţând efectele epinefrinei. Se evită, însă, firele de retracţie gingivală cu epinefrină.

5. Pacienţii cu angină pectorală necesită o premedicaţie cu nitroglicerină sublingual şi/sau anxiolitice. Dacă angina apare, intervenţia se întrerupe şi se administrează o nouă doză de nitroglicerină, iar pacientul se poziţionează în  şezut. O durere toracică ce durează peste 15-20 minute, nu cedează după 3 doze de nitroglicerină la interval de 5 minute, pacientul acuză greaţă, vomită, apare sincopa are o mare probabilitate de a fi infact miocardic acut. 

6. Un pacient cu infarct miocardic recent (sub 6 luni) poate primi îngrijire stomatologică cu acordul medicului cardiolog, iar peste 6 luni intervenţiile se pot realiza în siguranţă, reducând anxietatea şi durerea.

Evicțiunea gingivală

 

 

Evicțiunea gingivală este un proces realizat cu scopul obţinerii unei amprente dentare corecte și de bună calitate. Amprenta dentară este folosită în tratamentele de restaurare protetică, iar obținerea urmărește mai multe etape, una dintre ele  fiind evicțiunea gingivală, care asigură spațiul corespunzător aplicării materialului pentru amprentarea subgingivilă.

Tehnica de evicțiune gingivală se realizează întotdeauna pe câmp uscat. Înainte de a asigura un spaţiu adecvat materialului care va amprenta subgingival, trebuie să avem un control optim al fluidelor orale. Acest control se poate face prin izolarea uzuală cu rulouri de vată şi aspirator sau prin folosirea de medicaţie antisialogogă cu mare precauţie.

Tehnicile cele mai folosite pentru efectuarea evicțiunii gingivale sunt:

Tehnica mecanică – poate fi realizată în două feluri, primul prin plasare şnurului de bumbac în şanţul gingival şi al doilea prin utilizarea spumei pentru evicţiune gingivală.

Tehnica chemo-mecanică – aceasta presupune introducerea unui şnur de bumbac preimpregnat sau impregnat manual cu o substanţă astringentă, care va determina pe lângă evicțiunea propriu-zisă şi controlul local al fluidelor orale.

Firele din bumbac folosite pentru această procedură pot fi de mai multe feluri, precum și substanţele astringente folosite. Firele cu mijlocul gol sunt mai des folosite de către medicii stomatologi, întrucât  sunt mai ușor de introdus în șanțul gingival. În plus, au capacitatea de a absorbi mai multă substanță cu rol în controlarea fluidelor. De asemenea, grosimea firelor poate varia între 0.4 – 1.5 mm. Substanţele folosite pentru impregnarea firelor sunt în general clorura de aluminiu, sulfatul de fier şi epinefrina.

Să ne cunoaștem mai bine periuța de dinți

 

Prima periuță de dinți a apărut în anul 3000 î.d.Hr., suferind de-a lungul timpului numeroase modificări. Materialele din care erau confecționate variau de la crengile unor arbori cu esențe aromatice sau crengi de bambus, la păr de animale, pene de gâscă sau oase. Prima periuță de dinți cu peri a fost inventată de Imperiul Chinez în secolul al XV-lea . Era confecționată din păr de pe gâtul mistrețului siberian, fixat pe un mâner din os sau din bambus și aveau forma unei pensule.

Începând cu anul 1938, când a fost introdus prima oară nylonul ca materie primă pentru  confecționarea perilor, povestea periilor de dinți a devenit colorată și diversificată: mânere din plastic sau din lemn, cu design diferit, peri de diverse mărimi și durități, utilizări diversificate.

Periuța de dinți electrică cu mișcare rotativă a fost lansată pe piață de abia în anul 1987.
În ziua de azi ne putem bucura de foarte multe modele pentru periuța de dinți și putem alege una potrivită nevoilor noastre.

Gingivectomia

Gingivectomia reprezintă îndepărtarea chirurgicală a ţesutului gingival în exces, fiind o intervenție parodontală minoră, prin care se excizează pungile parodontale supraosoase și țesutul gingival bolnav din jurul unuia sau mai multor dinți. Gingivectomia este o procedură rapidă, minoră și nedureroasă, ce are o durată de maximum o oră.

Gingivectomia mai este folosită și în scop estetic pentru a alungi coroana dintelui, în hiperplazie gingivală, sau pentru a realiza o extracție sau o obturație. Această procedură se relalizează doar după ce au fost încercate alte metode nechirurgicale de ameliorare a afecțiunii și înainte ca boala să avanseze până în punctul de a pune în pericol ligamentele și suportul osos al dinților.

Creşterea în exces a gingiei  poate apărea în următoarele cazuri: în jurul unor coroane sau cape de acoperire a unor bonturi la pacienții cu proteze mobilizabile totale sau parţiale, care nu sunt menţinute constant pe câmp în cazul purtătorilor de aparate ortodontice fixe. Mobilizarea dinţilor şi prezenţa plăcii bacteriene pot determina creşterea în exces a gingiei ca o reacţie de apărare.

Reconstituirea dentară cu pivot de fibră de sticlă

 

Pivotul este baza unei viitoare lucrări dentare, fiind cunoscut şi sub numele de ştift sau reconstituire corono-radiculară. El este dintr-o singură bucată: o parte intră în rădăcină, iar cealaltă, numită coronară, rămâne deasupra gingiei. Pivoţii pot fi metalici, turnaţi în laboratorul de tehnică dentară, sau din fibră de sticlă.

Pivotul este indicat pentru dinţii care au coroana dentară distrusă şi nu se mai pot plomba. Partea radiculară stă de fapt în canalul dintelui, de aceea este necesar ca nervul să fie scos. Pivotul îi conferă rezistenţă dintelui şi suport pentru viitoarea lucrare dentară. Manopera de realizare a pivotului este nedureroasă, deoarece nervul dintelui a fost deja extirpat.

Reconstituirea dentară cu pivot din fibră de sticlă presupune următoarea procedură:

Se aplică această procedură unui dinte cu distrucție masivă din care fie a rămas doar rădăcina, fie mai are unul sau doi pereți care nu conferă dintelui o rezistentă suficientă pentru o reconstituire simplă din compozit, o coroana sau un inlay. Așa că acest dinte trebuie reconstiuit pentru a fi perfect funcțional, atât din punct de vedere estetic cât și pentru a rezista la presiunile exercitate în timpul masticației. Înainte de începerea reconstrucției, dintele trebuie tratat endodontic, respectând toate etapele acestui tratament. Rezultatul va fi verificat printr-o radiografie dentară. Dacă aceste etape au fost respectate corect, procedura reconstituirii poate să înceapă.

Prima etapă a tratamentului este izolarea dintelul cu o membrană de cauciuc, numită digă, care va proteja dintele de contactul cu saliva. Există cazuri în care, în urma unor contraindicații, nu se poate folosi diga, iar izolarea dintelui se va face cu ajutorul  rulourilor de vată.

Gangrena pulpară

Gangrena pulpară reprezintă mortificarea septică, sub influența bacteriilor de putrefacție, a pulpei dinţilor temporari şi permanenţi, iar necroza pulpară reprezintă mortificarea aseptică a pulpei în condiția absenței germenilor patogeni, sub acțiunea unor agenți fizico-chimici agresivi. Gangrena poate fi totală sau parțială, depinde cum este afectată întreaga pulpă a unui dinte sau doar o parte din acesta.

Necroza pulpei apare în momentul în care este întrerupt aportul sanguin și poate fi favorizată de unele afecțiuni precum hipertensiune arterială, diabet zaharat, viroze, ateroscleroză, insuficiență renală sau tromboze arteriale, precum și de factori externi: traumatisme dentare sau procedee stomatologice de inducere chimică a necrozei pulpare – aplicarea locală a medicamentelor.
Un dinte cu pulpă necrozată își poate modifica culoarea, căpătă un aspect mat și nu prezintă sensibilitate la factorii excitanți externi. Examenul bacteriologic este negativ. Necroza poate evolua spre fractura dintelui sau gangrenă – infectare cu agenți patogeni, și din acest motiv este tratată la fel ca o gangrenă.

Gangrena pulpară poate să se formeze din cauza unei carii profunde, care a trecut de dentină şi a ajuns la nivelul pulpei dentare, neglijată sau tratată incorect, ca urmare a unor traumatisme dento parodontale, care au deschis camera pulpară permiţând accesul bacteriilor din cavitatea orală, prin supradozarea forţelor ortodontice, pe fondul unei parodontite marginale profunde, cu pungi parodontale, neglijată în cadrul unor tratamente stomatologice inadecvate.

Bruxismul sau scrâșnitul dinților

Bruxismul cum este denumit medical scrâșnitul dinților, poate conduce în timp la abraziunea suprafeţelor dentare şi la leziuni dentare permanente şi durere cronică a articulaţiei temporo-mandibulare. Acest obicei este cauzat, de cele mai multe ori, de stres și de programul de somn, ceea ce îl face mai greu de controlat, iar factorii care duc la acesta sunt: înghițirea lichidului amniotic la naștere, traume cerebrale la vârstă fragedă, lovituri la nivelul lobilor occipitali sau parietali.

Bruxomanii, adică persoanele care scrâșnesc din dinți, muscă adânc, cum ar fi în timpul somnului, neavând posibilitatea de a-și controla mișcările. Aceștia își mușcă și unghiile, creioanele sau mestecă interiorul obrajilor. Dacă prezentați dureri faciale, oboseală cronică sau alte probleme, poate fi nevoie de administrarea unui tratament.

Din cauza acestei afecțiuni dantura poate fi atât de degradată încât smalțul este abrazat, lasând expus interiorul dinților, care se numește dentină. Atunci când este expusă, dentina poate deveni sensibilă.

În cazul în care stresul este cauza principală a bruxismului, este recomandat ca pacienții să se relaxeze prin diferite metode. În majoritatea cazurilor se prescrie gutiere nocturne, care impiedică manifestarea simptomelor bruxismului în timpul somnului. Pentru ameliorarea durerilor musculare, poate fi necesară terapia fizică.  Prin terapie învață modalități adecvate de relaxare a limbii, dinților și buzelor.

În ceea ce privește tratamentul pentru bruxism, acesta se prescrie în funcţie de cauza care îl provoacă. În funcţie de gradul de uzură a danturii şi de cauza probabilă, se recomandă:

Purtarea unui dispozitiv în timpul somnului – gutiera nocturnă. Acest dispozitiv va fi confecţionat special pentru a se mula pe dantură şi va acoperi dinţii de sus pentru a-i împiedica să îi macine pe cei de jos. Dispozitivul este menit să absoarbă forța mușcăturii care cauzează leziuni și dureri, precum și să ajute la schimbarea comportamentului pacientului.

Găsirea unor modalităţi de relaxare. Stresul poate fi redus ascultând muzică, citind o carte, ieşind la plimbare sau făcând o baie relaxantă. Puteţi încerca şedinţe de terapie, pentru identificarea unor modalităţi eficiente de control al situaţiilor stresante. Vă poate ajuta şi aplicarea unei comprese umede şi calde pe faţă pentru relaxarea muşchilor încordaţi din cauza încleştării.

Şlefuirea „punctelor înalte” ale danturii, pentru corectarea muşcăturii. O ocluzie deficitară, atunci când dinţii de sus nu se suprapun bine peste cei de jos, poate fi corectată şi prin obturaţii, coroane dentare sau tratament ortodontic.

Pentru mai multe detalii, cabinetul ANAdent vă stă la dispoziție! Programări la 0744-144097 sau 0264-536945!

 

 

 

 

 

 

Mituri despre Albirea Dentară

 

 

Una dintre cele mai cunoscute metode de estetică dentară este albirea dinților. Din motivul că tot mai multă lume recurge la această procedură, au luat naștere mai multe mituri. Mai jos, vă prezentăm cele mai comune mituri despre albirea dinților și explicația lor:

 

 

1. Dinții albi sunt mai sănătoși 

Chiar dacă estetic dinții albi arată mai bine, acest lucru nu presupune că aceștia sunt neapărat mai sănătoşi.

2. Albirea dinților este pentru totdeauna

Această procedură trebuie reluată după o anumită vreme, deoarece obiceiurile noastre zilnice de consum influențează culoarea dintelui. Se recomandă după ce consumați produse care pătează dinții, cum ar fi cafeaua sau vinul roșu, să serviți un pahar de apă sau să vă curățați dinții fie prin periere, fie folosind apa dentară.

3. Albirea dinților se poate face cu orice pastă de dinți

Chiar dacă unele paste de dinți au proprietăți de albire, de cele mai multe ori este vorba despre substanțe ușor abrazive care curăță foarte bine dinții, nu de substanțe care albesc dinții cu adevărat. Folosirea pastei de dinți de două ori pe zi este obligatorie.

4. Albirea dinților se poate face cu lămâie și căpșune

Acest mit se pare că este parțial adevărat. Lămâia și căpșunele conțin substanțe active care pot contribui la albirea dinților, dar pe termen lung, această metodă de albire afectează smalțul la fel de mult precum substanțele chimice de albire a dinților. 

5. Albirea dinților nu are efecte adverse

Se subliniază faptul că procedură de albire a dinților presupune și efecte adverse. De la declanșarea sensibilității dentare, până la ulcerații bucale și alte afecțiuni, toate pot apărea în urma acestei proceduri.

Conform studiilor realizate de specialiștii în domeniul medicinei dentare, cei care aleg această procedură, adică albirea dinților, nu trebuie să reia tratamentul circa trei-cinci ani.  Pentru a vă menține dantura sănătoasă se recomandă consumul unor produse alimentare proaspete cum ar fi morcovii, țelina, salata.

Dacă ești decis să apelezi la această procedură de estetică dentară, primul pas este să îți faci un consult stomatologic și împreună cu medicul tău, să stabiliți care este cea mai potrivită metodă de albire a dinților.

Specialiștii cabinetului nostru ANAdent vă stau la dispoziție! Pentru programări vă rugăm să ne contactați la 0744-144097 sau 0264-536945!