Importanța sterilizării instrumentarului stomatologic

Instrumentar stomatologic

Pentru ca tratamentul stomatologic să se realizeze corespunzător din punct de vedere medical, instrumentele utilizate pe parcursul tuturor procedurilor stomatologice trebuie sterilizate.

Sterilizare și metode de igienă stomatologică

Medicul dentist împreună cu asistenta au obligația, ca după orice consult sau tratament efectuat, să sterilizeze riguros toate instrumentele medicale folosite, precum și toate suprafețele care au venit în contact direct cu pacientul. Sterilizarea este vitală, având rolul de a îndepărta flora microbiană și alte tipuri de agenți patogeni care pot avea efecte negative asupra stării de sănătate a pacienților.

Metodele de sterilizare se realizează cu substanțe antiseptice pentru dezinfectarea suprafețelor și a instrumentelor care sunt apoi sterilizate într-un aparat special numit autoclav.

Toate etapele și ciclurile de sterilizare sunt controlate de microprocesor, ajutând la monitorizarea procesului de sterilizare și eliminându-se astfel riscul de eroare umană. De asemenea, în timpul consultaților și tratamentelor stomatologice este indicat ca acesta să poarte mască pentru a nu favoriza transmiterea anumitor bacterii și viruși.

O altă măsură de prevenție și de sterilizare la care medicul tău stomatolog trebuie să recurgă constă în folosirea materialelor de unică folosință (mănuși, bavete, seringi pentru anestezie și ace), precum și în desigilarea truselor de consultație numai în prezența pacientului.

Aplicarea corespunzătoare a metodele de igienizare stomatologică sporește încrederea pacienților în serviciile oferite de către o anumită clinică/cabinet stomatologică și în prestația medicului stomatolog. Fiecare cabinet stomatologic trebuie să aibă un sistem sigur de sterilizare a instrumentelor stomatologice pentru a preveni situațiile nefavorabile produse de apariția unor infecții neașteptate.

Anunțuri

Caria dentară – Alimentație, apariție și prevenție

Caria reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni dentare cu care ne confruntăm și care odată instalată, se manifestă prin pierderea treptată a țesutului dentar. Această afecțiune este una de origine externă, adică nu afectează dinții incluși sau încă neerupți, ale căror suprafețe externe nu sunt expuse direct în mediul bucal.

Cariile se formează pe baza acumulării bacteriilor din cavitatea bucală, care împreună cu resturile alimentare și cu saliva, formează placa dentară. În momentul în care consumăm alimente bogate în carbohidrați, bacteriile din placa dentară îi  transformă pe aceștia în acizi, care în timp afectează straturile dentare și astfel se formează caria propriu zisă.

Factori de risc

Caria dentară apare dintr-o serie de motive, de cele mai multe ori fiind vorba de un cumul de factori, însă putem identifica clar 3 factori cauzali și anume: microbii de la nivelul cavității bucale, unele componente ale alimentației și calitatea structurilor dentare.

Cavities-es_clip_image001Bacteriile de la nivelul cavității orale se dezvoltă repede și favorizează apariția acizilor care atacă suprafața dentară. Acestea iau naștere fie datorită unei igiene orale precare, fie datorită unui periaj efectuat incorect.

Alimentația bogată în acizi și zaharuri favorizează dezvoltarea plăcii bacteriene. Conținutul bogat în fluor duce la o mai mare capacitate de remineralizare a leziunilor carioase și slăbește adeziunea plăcii dentare. Dieta influențează în mod direct structura dentară, fie prin scăderea PH-ului în urma abuzului de alimente și sucuri acide, fie provocând demineralizări locale și eroziuni. Alimentele care se lipesc de dinţi şi cele cu un conţinut mare de carbohidraţi sunt cele mai periculoase pentru sănătatea dentară. Printre acestea amintim: zahărul, mierea, gemul, ciocolata, băuturile răcoritoare cu zahăr, îngheţata, bomboanele, chips-urile şi chiar pâinea.

Fumatul reprezintă de asemenea un risc crescut în procesul de apariție a cariilor, deoarece fumul din țigară scade producția de salivă, astfel limitând protecția împotriva acizilor care atacă dintele.

Este foarte evidentă legătura directă dintre alimentație și caria dentară. Mai jos, aveți câteva sfaturi în ceea ce privește o dietă care să vă protejeze de apariția acestora:

  • Consumul alimentelor ce conţin celuloză, fibre, cum ar fi ridichi, fructe cu coajă şi sâmburi, pâine neagră etc;
  • Reducerea consumului glucidelor (hidraţi de carbon / zahăr);
  • Dispersarea consumului alimentar în mai multe mese de-a lungul unei zile;
  • Evitați consumul de zahăr între mese. Zaharoza, fructoza, maltoza, lactoza, amidonul etc. vor fi descompuse de bacteriile cariogene, iar astfel este favorizată apariţia cariei dentare.

Chiar dacă nu poate fi prevenită în totalitate, apariția cariei dentare poate fi controlată prin măsuri de igienă corespunzătoare, potrivite fiecărei persoane în parte: periajul dentar de cel puțin două ori pe zi, cu o pastă de dinți adaptată nevoilor Dvs, folosirea aței dentare și a apei de gură pentru a îndepărta chiar și cele mai mici depuneri alimentare. La fel de important este și controlul periodic în care medicul stomatolog poate identifica eventualele carii incipiente și poate trata o afecțiune înainte ca aceasta să se instaleze complet.

De ce este bine să folosim ața dentară?

 

O igienă dentară personală riguroasă presupune un periaj dentar corect și regulat, folosirea aței dentare și a apei de gură și nu în ultimul rând respectarea unei alimentații sănătoase. Dacă în articolul precedent am abordat tehnicile de periaj dentar, astăzi vom discuta despre importanța aței dentare și cum ne ajută ea.

Ața dentară servește la îndepărtarea plăcii bacteriene şi a resturilor alimentare din spaţiile unde periuţa de dinţi nu poate ajunge în mod normal (în special în spaţiile interdentare și sub linia gingiei), curăță suprafața dinților și contribuie la îmbunătățirea respirației. În timp ce periajul dentar vă asigură o înlăturare a plăcii bacteriene din cavitatea bucală în proporție de 50%, dacă veți adăuga în igiena orală și ața dentară, 70% din placă va fi garantat înlăturată. Placa bacteriană este principala cauză a apariției cariilor, dar şi a altor afecțiuni stomatologice ce pot cauza chiar pierderea dinților, de aceea utilizarea zilnică a aţei dentare este esențială.

Cum să folosim corect ața dentară?

Recomandarea stomatologilor este să folosiți ața dentară o dată pe zi, imediat după ce v-ați spălat pe dinți, timp de aproximativ 3-4 minute. Știm că pentru unii este greu să se obișnuiască să o utilizeze zilnic, însă pentru o igienă orală completă, trebuie să includeți pe lista Dumneavoastră și ața dentară. Înlăturarea cu atenție a resturilor de mâncare și a plăcii bacteriene este deosebit de importantă, mai ales pentru persoanele care au aparate dentare, implanturi sau punți.

  • Rupeți o bucată mai mare de ață dentară (de vreo 30-40 cm) și înfăşuraţi capetele în jurul degetului mijlociu de la fiecare mână, lăsând 3-5 cm de ață dentară liberă pentru lucru.
  • Mişcaţi aţa dentară cu atenție în sus şi în jos între dinţi, ţinând-o drept între degetul mare şi degetul arătător. Asigurați-vă că ața alunecă pe tot spațiul dintre dinți, astfel încât să curățe și suprafața dintre dinte și gingie.
  • Curbaţi apoi aţa uşor la baza fiecărui dinte (în forma literei C), pentru a curăţa sub baza gingiei. Nu rupeţi şi nu forţaţi aţa, pentru că riscați să răniți gingiile.
  • Curăţaţi fiecare dinte cu o altă porţiune curată a aţei.
  • Scoateți cu atenție ața dintre dinţi și clătiți-vă bine cu apă pentru a elimina reziduurile alimentare și cele din placa bacteriană.

ata

Ce tip de ață dentară să folosim?

Ața dentară poate fi din nailon (multifilament) sau din PTFE (monofilament). Aţa din nailon poate fi, la rândul ei,  cerată sau nu, cu sau fără arome. Fiind compusă din mai multe fire de nailon, se poate rupe sau desface mai uşor, în special dacă o folosim în spaţii interdentare înguste. Ața monofilament (PTFE) alunecă mai uşor între dinţi, inclusiv în spaţiile înguste, şi este practic imposibil de desfăcut, însă atunci când este folosită corect, orice tip de ață dentară este eficientă în îndepărtarea plăcii bacteriene şi a resturilor de mâncare.

Sursă foto: http://www.colgate.ro

Un zâmbet frumos și sănătos începe cu un periaj dentar corect

_

Un zâmbet frumos și sănătos este unul dintre lucrurile la care visăm cu toții. Primul pas însă pe care trebuie să îl facem spre acest obiectiv se referă la menținerea unei igiene dentare riguroase.

Igiena dentară sau profilaxia, cum este cunoscută ea în limbajul de specialitate al stomatologilor, este piatra de temelie a întregului proces de îngrijire a cavității bucale. O igienă dentară minuțioasă și corectă ne va asigura atât din punct de vedere estetic, cât și  din punct de vedere al sănătății orale, care la rândul ei, influențează starea de sănătate generală a întregului organism. Bacteriile și microbii pot trăi în cavitatea bucală provocând carii și gingivite, iar în cazurile mai grave, se poate ajunge chiar la boala paradontală. Toate acestea pot fi însă prevenite dacă respectăm o igienă orală corectă, atât personală, cât și profesională.

Igiena dentară personală implică periajul dentar corect și regulat, folosirea aței dentare și a apei de gură și nu în ultimul rând respectarea unei alimentații sănătoase. Igiena orală profesională se realizează în cadrul cabinetelor stomatologice și se referă la controalele periodice, la periajul dentar profesional și la detartraj.

Pentru astăzi, vă propunem să ne concentrăm mai întâi și să discutăm despre igiena dentară personală, pe care cu toții o putem respecta în mediul nostru privat, mai concret despre periajul dentar:

Periajul dentar este cel mai important aspect al igienei orale și deși pare un lucru atât de banal și comun, pe care oricine poate să îl facă,  nu toată lumea știe cum să realizeze un periaj corect al dinților.

Tehnica unui periaj corect:

1

      Înclinaţi periuţa la 45º faţă de baza gingiei şi efectuaţi mişcări verticale și ușor rotatorii dinspre gingie spre marginea dinţilor. La nivelul suprafețelor ocluzale ale dinților (partea dintelui cu care mușcăm) se execută mișcări dinspre obraz spre limbă.

_

_

2

 _    

     Periaţi apoi uşor suprafaţa exterioară, interioară şi ocluzală a dinților, cu mişcări înainte-înapoi.

_

_

3     

       Periaţi cu grijă limba și cerul gurii pentru îndepărtarea bacteriilor şi împrospătarea respiraţiei.

_

_

Nu apăsați foarte tare pentru a nu afecta smalțul și gingiile!

_

Durata unui periaj dentar corect este de aproximativ 3-5 minute, iar pentru persoanele care prezintă lucrări dentare mobile, acestea se îndepărtează înainte de periaj și se spală separat cu periuța și pasta de dinți, restul dinților din cavitatea bucală curățându-se după tehnica mai sus prezentată.

Periajul corect se face de minim două ori pe zi (dimineața și seara), însă de preferat este să se realizeze de trei ori pe zi (incluzând și masa de prânz).

Un lucru deosebit de important atunci când vorbim de periajul dentar se referă la alegerea periuței și a pastei de dinți. În ceea ce privește periuța de dinți, recomandarea noastră este să optați pentru periuțe cu peri nu foarte duri pentru a nu provoca leziuni la nivelul gingiei. Periuța de dinți trebuie schimbată constant, când începe să se uzeze, cel puțin o dată la trei luni. Puteți opta pentru periuțe manuale sau periuțe electrice, însă trebuie să știți că un periaj manual corect poate egala un periaj cu periuțe electrice. În ceea ce privește pasta de dinți, indiferent de marca pe care o preferați, sfatul stomatologilor este de a folosi o pastă cu flour sau o pastă de dinți cu proprietăți specifice, în funcție de nevoile Dumneavoastră (ex: pasta de dinți pentru dinți și gingii cu sensibilitate crescută).

Sursă foto: http://www.colgate.ro