Totul despre obturația dentară

Obturația dentară este procedura prin care un dinte deteriorat de carii este reconstruit, până ajunge la forma și funcția inițială. Acest procedeu probabil îl cunoașteți sub denumirea de plombare și apelați la el ori de câte ori este nevoie pentru a nu resimți vreun disconfort.

Tratamentul cariei este mai mult decât un tratament de rutină, acesta fiind absolut necesar pentru a preveni dezvoltarea altor afecțiuni și extinderea cariei la ceilalți dinți. Prin sigilarea spațiilor de pătrundere a bacteriilor, obturația poate preveni evoluția cariilor dentare. Cele mai folosite materiale în tratamentul de plombare includ porțelanul, rășinile compozite sau amalgamul.  În ceea ce privește procedura în sine, medicul va începe prin îndepărtarea țesutului afectat de carie, apoi va curăța zona și va astupă cavitatea existentă cu un material de obturație.root-canal3

La ce material ar trebui să apelez în cazul unei obturații?

Fiecare material prezintă avantaje și dezavantaje. În funcție de gradul de dificultate a reconstrucției, locul cariei, eventualele alergii personale dar și costul materialului, medicul va alege împreună cu Dvs cea mai bună variantă. Cele mai întâlnite obturații sunt:

  • Cele din amalgam (argint) – rezistente la uzură și destul de ieftine. Dezavantajul îl reprezintă culoarea lor închisă care va arată inestetic, mai ales în cazul unor obturații în zona dinților frontali.
  • Cele din rășini compozite – sunt utilizate în locurile unde se dorește un aspect cât mai natural și estetic, astfel se aleg pe baza culorii dinților. Acestea nu sunt indicate pentru obturații mari, deoarece rășinile se contractă și se pot uza în timp. Obturațiile din rășini o durată de viață mai scurtă, de aproximativ 3 și până la 10 ani.
  • Cele din porțelan (inlay-uri sau onlay-uri ceramice) – se execută la comandă în laborator și se cimentează apoi pe dinte. Acestea se aleg în funcție de culoarea dintelui și sunt rezistente la pătare, iar prețul lor se apropie de cel al obturațiilor din aur.

În cazul în care dintele este afectat de carii pe o suprafață mai mare, este recomandată reconstrucția dentară. Printr-un control la cabinet, medicul vă va spune dacă este nevoie de reconstrucția dintelui sau de o obturație, pentru tratarea cariei. În anumite cazuri, este posibil să fie nevoie și de o radiografie dentară a întregii cavități bucale, sau doar a unei porțiuni, pentru a stabili tratamentul corect al cariei.

Pentru întrebări legate de obturația dentară, programări sau informații, ne puteți contacta cu încredere la tel: 0264-536945 / 0744-144097 sau pe Email: anadentcluj@gmail.com

Anunțuri

Gangrena pulpară

inflamatie-si-infectie-dentara

Gangrena pulpară reprezintă mortificarea septică, sub influența bacteriilor de putrefacție, a pulpei dinţilor temporari şi permanenţi, iar necroza pulpară reprezintă mortificarea aseptică a pulpei în condiția absenței germenilor patogeni, sub acțiunea unor agenți fizico-chimici agresivi. Gangrena poate fi totală sau parțială, depinde cum este afectată întreaga pulpă a unui dinte sau doar o parte din acesta.

Necroza pulpei apare în momentul în care este întrerupt aportul sanguin și poate fi favorizată de unele afecțiuni precum hipertensiune arterială, diabet zaharat, viroze, ateroscleroză, insuficiență renală sau tromboze arteriale, precum și de factori externi: traumatisme dentare sau procedee stomatologice de inducere chimică a necrozei pulpare – aplicarea locală a medicamentelor.
Un dinte cu pulpă necrozată își poate modifica culoarea, căpătă un aspect mat și nu prezintă sensibilitate la factorii excitanți externi. Examenul bacteriologic este negativ. Necroza poate evolua spre fractura dintelui sau gangrenă – infectare cu agenți patogeni, și din acest motiv este tratată la fel ca o gangrenă.

Gangrena pulpară poate să se formeze din cauza unei carii profunde, care a trecut de dentină şi a ajuns la nivelul pulpei dentare, neglijată sau tratată incorect, ca urmare a unor traumatisme dento parodontale, care au deschis camera pulpară permiţând accesul bacteriilor din cavitatea orală, prin supradozarea forţelor ortodontice, pe fondul unei parodontite marginale profunde, cu pungi parodontale, neglijată în cadrul unor tratamente stomatologice inadecvate. Continuă lectura

Cum putem preveni placa dentară?

Ce este de fapt placa bacteriană?

Placa bacteriană sau biofilmul dentar, cum mai este ea cunoscută, reprezintă acumularea de bacterii și resturi alimentare ce aderă la suprafețele dentare. Placa bacteriană este o substanță moale ce odată depusă pe dinți conduce la apariția unui miros neplacut (halena), a tartrului dentar prin mineralizarea acesteia și nu în ultimul rând la apariția inflamațiilor gingivale (gingivita) ce pot duce ulterior la boli parodontale.

În funcție de localizarea sa la nivelul dintelui placa bacteriană poate fi supra sau subgingivală. Cea supragingivală se depune pe toate suprafețele dentare, în special în șanțuri și fosete, în tim ce placa bacteriană subgingivală se depune în șanțul gingival și în pungile parodontale. Aceasta din urmă nu poate fi observate simplu cu ochiul liber, ci cu ajutorul unor substanșe colorante speciale sau prin palpare cu sonda dentară.

În cavitatea bucală se formează constant bacterii care încep să se hrănească cu salivă și resturi de alimente, luând naștere în acest fel binecunoscuta placă bacteriană. Cantitatea de placă bacteriană, timpul de formare, precum și localizarea sa diferă de la persoană la persoană și este influențată de o serie de factori precum: natura salivei, vârsta individului, dieta alimentară, igiena orală personală, ș.a.

Placa bacteriană se formează în 3 etape:

  • formarea peliculei primare care acoperă dintele – această peliculă are o structură organică și este formată din glicoproteine salivare, lichid cervicular și resturi celulare, care se depun în porozitățile smalțului, servind drept substrat nutritiv pentru dezvoltarea bacteriilor.
  • colonizarea bacteriană inițială a peliculei ce acoperă dintele – pelicula este acoperită imediat de bacteriile pioniere, iar placa bacteriană se formează în momentul depunerii primului strat de bacterii, celule epiteliale și polimorfonucleare.
  • maturarea plăcii bacteriene – odată formată, placa bacteriană continuă să fie colonizată de bacterii secundare, ajungând să conțină o cantitate foarte mare de germeni. Aproximativ în 30 de zile se formează placa bacteriană matură, aceasta având capacitatea de a metaboliza foarte ușor și repede zaharoza din alimente, producând acei acizi organici ce determină scăderea semnificativă a pH-ului și favorizează apariția cariilor.

Cum putem preveni sau scăpa de placa bacteriană?

Cea mai simplă metodă de prevenire și îndepărtare a plăcii bacteriene de pe dinți este periajul dentar. Formarea plăcii bacteriene are loc la aproximativ 12 ore după un periaj, astfel că recomandarea stomatologilor în acest caz este ca periajul, fie manual, fie electric,  să se facă corect de două ori pe zi folosind o pastă de dinți cu conținut de fluor. Periajul trebuie făcut dimineața înainte de micul dejun și seara după ultima masă. Poate că sună ciudat că îți recomandăm să îți periezi dinții înainte de micul dejun și nu după, nu-i așa? Adevărul este însă că în timpul somnului saliva devine mai vâscoasă, iar dimineața alimentele se vor ‘lipi’ mult mai usor pe dinți din această cauză, favorizând astfel acumularea de bacterii în timpul zilei.

Pe lângă un periaj corect și complet (acest lucru presupunând și folosirea aței dentare și a apei de gură), o altă metodă de prevenire a formării plăcii bacteriene o reprezintă evitarea alimentelor dulci și lipicioase. Mai mult decât atât, consumul de fructe (mere) şi legume (morcovi) după masă dislocă resturile organice depuse în zonele gingivo-dentare şi contribuie la o igienizare mult mai bună a cavităţii bucale.De asemenea un rol major îl are și efectuarea unei igienizări și a unui periaj profesional în cabinetele de stomatologie cel puțin odată la 6 luni.

Tu când ai fost ultima oară la stomatolog pentru o ședință de profilaxie și igienă orală? Programează-te acum la cabinetul ANAdent: 0264-536945 sau 0744-144097!

Coroanele de zirconiu

Odată cu evoluția tehnologiei, în medicina dentară a apărut o noutate în ceea ce privește protetica dentară și anume coroanele din zirconiu.  Medicii stomatologi au posibilitatea de a alege un material estetic, puternic, pur, biocompatibil, care a revoluționat domeniul: zirconiul. Din perspectiva specialiștilor în protetică dentară, cea mai eficientă soluție pentru restaurarea dinților sunt coronițele de zirconiu, acestea având o transluciditate similară cu cea a dinților naturali.

Proprietățile dioxidului de zirconiu

Dioxidul de zirconiu este un material foarte rezistent, dur, de culoarea dintelui,iar în comparație cu metalul, acesta este frezat computerizat prin tehnologie CAD CAM, nu este turnat și nu se prelucrează manual în laborator.

Coroanele din ceramică pe zirconiu, fiind mai ușoare față de cele de metal, fac ca procesul de îmbinare a noilor lucrări protetice să se poate realiza mult mai repede. Acest lucru este foarte important în special în cazul pacienților cu punți dentare cu multe elemente. Din punct de vedere al biocompatibilității, posibilitatea unei reacții alergice din partea organismului se elimină aproape complet.

Zirconiul nu generează o sarcină electrică și nu corodează, nefiind un conductor electric. Acesta este motivul pentru care „linia neagră” care survine în timp la limita dintre coroana metalo-ceramică obișnuită și gingie să nu mai apară în acest caz. Având proprietatea de izolator termic, coroana dentară din zirconiu protejează totodată împotriva sensibilității neplăcute la cald și rece atunci când masticăm alimente la temperaturi foarte crescute sau foarte scăzute.

coroana-dentara-ceramica

Cum se obține coroana dentară din zirconiu?

  1. În prima etapă dintele este șlefuit, astfel se creează spațiu pentru viitoarea coroană dentară din zirconiu.
  2. Medicul dentist ia o amprentă, apoi va fi confecționat un model care reproduce exact bontul șlefuit de către medic. Datorită proprietăților zirconiului, coroana dentară făcută din acest material este mai subțire.
  3. Modelul este plasat într-un scanner ce recreează o imagine tridimensională pe computer a modelului. După terminarea procesului de proiectare pe calculator, datele sunt trimise la mașina de frezat. Coroanele din zirconiu au o toleranță de 20 de microni, adică jumătate din grosimea unui fir de păr uman. După ce a fost realizată prin tehnologia CAD-CAM are loc sinterizarea într-un cuptor timp de 6-5 ore la 1560°C.
  4. Capa din zirconiu este gata pentru a fi acoperită cu material ceramic special, ce imită culoarea, transluciditatea, textura și volumul dinților cât mai exact posibil.
  5. În momentul în care proteza din zirconiu este gata, coroana temporară va fi îndepărtată, iar medicul dentist plasează coroana dentară din zirconiu în gura pacientului.

Pentru a afla mai multe despre aplicarea coroanelor de zirconiu, vă așteptăm la Cabinetul ANAdent!

Curățirea dinților prin detartraj (I)

Toată lumea vorbește în jurul vostru, la televizor, în presă sau pe internet despre detartraj: cât este de important, cât de des sau prin ce metodă trebuie făcut. Cu siguranță sunt destul de multe persoane care se întreabă dacă au nevoie de un detartaj, cum se realizează acest tratament, dacă este dureros sau nu, ori cât costă. Ne dorim nu doar ca pacienții noștri să fie pe deplin informați despre problemele cauzate de tartru, ci și cititorii blogului să cunoască exact ce înseamnă acest lucru. Așadar pentru a înțelege cât mai bine ce este detartrajul și cum te poate ajuta el în menținerea sănătații orale, îți propunem să ne oprim mai întâi în acest articol asupra problemei în sine, și anume tartrul.

Ce este de fapt tartrul?

Tartrul reprezintă placa bacteriană ce se depune pe suprafața dinților și devine în timp mineralizată din cauza a diverși factori precum lipsa sau incorectitudinea periajului dentar, natura alimentelor consumate, saliva cu vâscozitate mare, lipsa masticației pe dinții respectivi, ș.a. Nu toţi dinţii sunt în aceeași proporție afectaţi de depunerile de tartru, la fel cum ritmul de formare poate varia de la dinte la dinte la dinte. Zona internă a dinţilor frontali este, de exemplu, cea mai afectată deoarece periuţa pătrunde greu în aceste zone, iar placa bacteriană depusă ajunge să se transforme în tartru.

Tartrul se poate depune atât pe suprafața dinților, cât și pe alte zone dure precum plombe, punți dentare, proteze, implante sau aparate ortodonțice (fixe sau mobile) și netratat la timp, acesta poate determina apariția bolii parodontale. Explicația este simplă: dacă tartrul nu este îndepărtat periodic, el poate afecta și ţesutul de susţinere a dintelui, nu doar gingia, toate acestea conducând la mobilizări ale dinţilor afectaţi şi, în final, chiar la pierderea lor.

Din punct de vedere al caracteristicilor, persoanele care prezintă depuneri de tartru au în permanenţă un miros fetid la nivelul cavităţii bucale, în ciuda spălării frcevente pe dinţi şi folosirii apei de gură, iar un aspect estetic neplăcu îl reprezintă și depozitele maronii-gălbui care se observă printre dinţi.


Tartrul se comportă asemeni unui burete  care adună placa bacteriană. aceasta se depune în mai multe straturi, iar apoi se mineralizează. În timp, acest depozit de tartru se măreşte, apasă pe gingie, iar aceasta se retrage, lăsând dezgolită, de cele mai multe ori, rădăcina dintelui.

Din punct de vedere al clasificării, există două tipuri de tartru: supra și subgingival. Tartrul supragingival are de regulă o culoare alb-gălbuie, dar se poate transforma în maroniu-negru de la coloranții alimentari sau nicotină. Mineralizarea acestui tip de tartru se face datorită prezenței salivei și se depune de la vârste tinere. La polul opus, tartrul subgingival este de culoare închisă, prezintă o duritate mai mare, iar mineralizarea lui se face datorită prezenței sângelui.

Tartrul poate fi îndepărtat doar în cabinetele medicale dentare de specialitate, prin metoda numită detartraj, despre care vom discuta detaliat în următorul nostru articol de pe blog.

Urmăriți blogul ANAdent pentru informații utile din lumea sănătății orale și nu uitați că specialiștii noștri vă stau la dispoziție pentru orice problemă dentară! Programează-te pentru o consultație la tel 0264-536945 sau 0744-144097!

Atenție!  Îndepărtarea tartrului nu se poate face acasă, cu obiecte ascuțite sau aplicând diferite substanțe toxice, care vă promit curățirea dinților. Detartrajul se efectuează numai de către un medic stomatolog pe toti dinții, nu doar pe cei unde tartrul este vizibil. Mai mult decât atât mitul conform căruia tartrul contribuie la solidificarea dinților este complet fals,  depunerile de tartru neîndepărtate pot conduce în final la pierderea dinților.