Sfaturi pentru o igienă orală sănătoasă de Sărbători

Sărbătorile de iarnă sunt un prilej de bucurie, relaxare și răsfăț împreună cu cei dragi. Pentru cei mai mulți dintre noi, această perioadă include negreșit, mese îmbelșugate, deserturi și dulciuri, băuturi și preparate tradiționale, unde nimeni nu mai ține cont de numărul caloriilor.

Însă, inevitabil, această perioadă poate fi una foarte dură pentru dantura noastră. Dulciurile consumate în plus, prăjiturile aduse de colegi la birou, biscuiții cu scorțișoară făcuți în casă, sau paharul de vin de la vecini sunt toate momente de vulnerabilitate, în care dinții ne sunt atacați de placa bacteriană.

Christmas-Dinner-dpDin perspectiva stomatologică, nu contează atât de mult volumul meselor, cât frecvența acestora – cât de des mâncăm. Este mult mai sănătos să menținem ritmul a trei mese principale pe zi, cu mici gustări între, decât să consumăm câte o gustare la fiecare 2 ore, deși cantitățile de alimente pot fi aceleași. Acest lucru este datorat zaharului din alimente, care de fiecare dată când este consumat, va ataca dinții. Atenție la alimentele pe care le considerați lipsite de zahăr, ca și fructele (atât proaspete cât și deshidratate), pâinea sau sosurile.

Deci, cum ne putem bucura de Sărbători dar și evita apariția cariilor?

Este indicat să vă bucurați de gustările de Crăciun –  ciocolată, plăcinte sau deserturi, băuturi dulci sau acidulate – în timpul meselor principale și să nu le consumați ca și gustări pe tot parcursul zilei. Le puteți sugera inclusiv celor mici să consume dulciurile pe moment, cât vor, decât să revină mereu la punga pentru supliment.

Periajul dinților la final de zi, înainte de a vă culca, este vital pentru a vă asigura că rămășițele de mâncare sunt eliminate. Totuși, periajul imediat după ce ați terminat de mâncat un fel de mâncare acid, nu este indicat. Imediat după ce mâncăm, smalțul este slăbit, iar dacă este solicitat atunci, acțiunea abrazivă a periei și periuței de dinți, va elimina acest strat de smalț, urmând ca dinții să fie predispuși la formarea cariilor. Așadar, este indicat să așteptați rudolf30 – 60 de minute după consumul mâncărurilor acide și înainte de a vă peria dinții. Puteți apela mereu la o simplă clătire cu apa de gură, care va spăla o parte din acid.

Guma de mestecat fără zahăr este de asemenea utilă, deoarece provoacă secreția naturală de salivă din gură, ce ajută la diminuarea acizilor din cavitatea bucală.

Cu puțină atenție, putem să ne bucurăm de tot ceea ce ne oferă luna Decembrie, de momente frumoase dar și delicioase alături de cei dragi nouă!  Cu această ocazie, echipa ANAdent vă urează sărbători fericite și un an nou plin de bucurii și împliniri!

Anunțuri

Parodonțiul

Parodonţiul reprezintă aparatul prin care fiecare dinte este ataşat la osul mandibular. Poate fi considerat un organ cu funcţii vitale dinţilor şi cu o histologie perfect adaptată funcţiilor sale.

Parodonțiul cuprinde totalitatea țesuturilor care asigură menținerea și susținerea dinților în oasele maxilare, în plan vertical, parodonțiul are o arie cuprinsă între nivelul marginii gingivale și o zonă nedelimitată strict din apropierea apexului. Din punct de vedere topografic parodonţiul este acel ţesut conjunctiv specializat situat între cementul ce acoperă rădăcina dentară şi osul ce formează „buzunarul” alveolar în care stau rădăcinile dentare cu care formează un tot unitar. Cât timp gingia este intactă, parodonțiul este sănătos și dintele este bine fixat.

parodontologia

 Structura parodonţiului

Cementul radicular – acoperă toată suprafaţa externă a rădăcinii dentare şi are un rol extrem de important în fixarea ligamentelor periodontale de rădăcină.

Ligamentele periodontale – este elementul care uneşte rădăcina dentară de osul alveolar şi de ţesutul gingival din vecinătatea coletului dentar.

Osul alveolar – reprezintă suportul fix în care sunt ancoraţi dinții prin intermediul ligamentelor periodontale.

Ţesut gingival – gingia se ataşează la nivelul coletului dentar protejând astfel spaţiul dintre dinte şi osul alveolar.

Continuă lectura

Tratamentul stomatologic al pacientului cardiac

 

În cazul pacienților cu anumite afecțiuni medicale sunt necesare măsuri și considerații speciale. În ceea ce privește pacienții care suferă de o afecțiune cardiacă, medicul stomatolog trebuie să evalueaze corect starea de sănătate a individului şi să aprecieze dacă o anumită patologie constituie sau nu o urgenţă. De asemenea, pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare se pot decompensa hemodinamic foarte uşor în condiţiile stresului provocat de procedurile stomatologice, astfel încât personalul medical trebuie obligatoriu instruit să intervină de urgenţă în situaţii de acest fel.

Cu toate că patologia sistemului cardiovascular este complexă, congenitală sau dobândită, majoritatea au în final aceeaşi evoluţie spre insuficienţă cardiacă şi consecinţele ei. Într-o astfel de situație, tratamentul stomatologic al pacientului cardiac trebuie adaptat în aşa fel încât să se evite complicaţiile.

images

 

  1. Anamneza, constă în a sta de vorba cu bolnavul despre boala sa și contextul ei. Se face în condiții de confort și liniște.
  1. Categoria de risc a pacientului dictează tratamentul. Se recomandă tratarea urgenţelor în spital la cei cu infarct miocardic în ultima lună, angină instabilă, bloc atrio-ventricular II-III, valvulopatii severe, insuficienţă cardiacă decompensată. La cei cu risc mediu se poate efectua obturaţii, intervenţii parodontale, detartraj, implanturi dentare.
  1. Este important să minimizăm anxietatea şi durerea, pentru a nu accentua descărcarea fiziologică de adrenalină care să precipite un episod acut. Monitorizarea tensiunii arteriale este utilă dar nu oferă informaţii exacte, deoarece dentofobia poate creşte inevitabil.
  1. Anestezia dentară. Anestezia locală este obligatorie tocmai pentru a elimina orice disconfort potenţial periculos, chiar dacă pacientul suferă de inimă. Precauţie şi doze reduse de anestezic se impun la pacienţii care iau beta-blocante, digitalice, aceste medicamente potenţând efectele epinefrinei. Se evită, însă, firele de retracţie gingivală cu epinefrină.
  1. Pacienţii cu angină pectorală necesită o premedicaţie cu nitroglicerină sublingual şi/sau anxiolitice. Dacă angina apare, intervenţia se întrerupe şi se administrează o nouă doză de nitroglicerină, iar pacientul se poziţionează în  şezut. O durere toracică ce durează peste 15-20 minute, nu cedează după 3 doze de nitroglicerină la interval de 5 minute, pacientul acuză greaţă, vomită, apare sincopa are o mare probabilitate de a fi infact miocardic acut. 
  1. Un pacient cu infarct miocardic recent (sub 6 luni) poate primi îngrijire stomatologică cu acordul medicului cardiolog, iar peste 6 luni intervenţiile se pot realiza în siguranţă, reducând anxietatea şi durerea.

Continuă lectura

Să ne cunoaștem mai bine periuța de dinți

scurta-istorie-a-periutei-de-dinti

 

Prima periuță de dinți a apărut în anul 3000 î.d.Hr., suferind de-a lungul timpului numeroase modificări. Materialele din care erau confecționate variau de la crengile unor arbori cu esențe aromatice sau crengi de bambus, la păr de animale, pene de gâscă sau oase. Prima periuță de dinți cu peri a fost inventată de Imperiul Chinez în secolul al XV-lea . Era confecționată din păr de pe gâtul mistrețului siberian, fixat pe un mâner din os sau din bambus și aveau forma unei pensule.

Începând cu anul 1938, când a fost introdus prima oară nylonul ca materie primă pentru  confecționarea perilor, povestea periilor de dinți a devenit colorată și diversificată: mânere din plastic sau din lemn, cu design diferit, peri de diverse mărimi și durități, utilizări diversificate.

Periuța de dinți electrică cu mișcare rotativă a fost lansată pe piață de abia în anul 1987.
În ziua de azi ne putem bucura de foarte multe modele pentru periuța de dinți și putem alege una potrivită nevoilor noastre.

Continuă lectura

Bruxismul sau scrâșnitul dinților

Bruxismul cum este denumit medical scrâșnitul dinților, poate conduce în timp la abraziunea suprafeţelor dentare şi la leziuni dentare permanente şi durere cronică a articulaţiei temporo-mandibulare. Acest obicei este cauzat, de cele mai multe ori, de stres și de programul de somn, ceea ce îl face mai greu de controlat, iar factorii care duc la acesta sunt: înghițirea lichidului amniotic la nașteretraume cerebrale la vârstă fragedă, lovituri la nivelul lobilor occipitali sau parietali.

efectele-bruxismului

Bruxomanii, adică persoanele care scrâșnesc din dinți, muscă adânc, cum ar fi în timpul somnului, neavând posibilitatea de a-și controla mișcările. Aceștia își mușcă și unghiile, creioanele sau mestecă interiorul obrajilor. Dacă prezentați dureri faciale, oboseală cronică sau alte probleme, poate fi nevoie de administrarea unui tratament.

Din cauza acestei afecțiuni dantura poate fi atât de degradată încât smalțul este abrazat, lasând expus interiorul dinților, care se numește dentină. Atunci când este expusă, dentina poate deveni sensibilă.

În cazul în care stresul este cauza principală a bruxismului, este recomandat ca pacienții să se relaxeze prin diferite metode. În majoritatea cazurilor se prescrie gutiere nocturne, care impiedică manifestarea simptomelor bruxismului în timpul somnului. Pentru ameliorarea durerilor musculare, poate fi necesară terapia fizică.  Prin terapie învață modalități adecvate de relaxare a limbii, dinților și buzelor.

În ceea ce privește tratamentul pentru bruxism, acesta se prescrie în funcţie de cauza care îl provoacă. În funcţie de gradul de uzură a danturii şi de cauza probabilă, se recomandă:

Purtarea unui dispozitiv în timpul somnului – gutiera nocturnă. Acest dispozitiv va fi confecţionat special pentru a se mula pe dantură şi va acoperi dinţii de sus pentru a-i împiedica să îi macine pe cei de jos. Dispozitivul este menit să absoarbă forța mușcăturii care cauzează leziuni și dureri, precum și să ajute la schimbarea comportamentului pacientului.

Găsirea unor modalităţi de relaxare. Stresul poate fi redus ascultând muzică, citind o carte, ieşind la plimbare sau făcând o baie relaxantă. Puteţi încerca şedinţe de terapie, pentru identificarea unor modalităţi eficiente de control al situaţiilor stresante. Vă poate ajuta şi aplicarea unei comprese umede şi calde pe faţă pentru relaxarea muşchilor încordaţi din cauza încleştării.

Şlefuirea „punctelor înalte” ale danturii, pentru corectarea muşcăturii. O ocluzie deficitară, atunci când dinţii de sus nu se suprapun bine peste cei de jos, poate fi corectată şi prin obturaţii, coroane dentare sau tratament ortodontic.

Pentru mai multe detalii, cabinetul ANAdent vă stă la dispoziție! Programări la 0744-144097 sau 0264-536945!