Importanța sterilizării instrumentarului stomatologic

Instrumentar stomatologic

Pentru ca tratamentul stomatologic să se realizeze corespunzător din punct de vedere medical, instrumentele utilizate pe parcursul tuturor procedurilor stomatologice trebuie sterilizate.

Sterilizare și metode de igienă stomatologică

Medicul dentist împreună cu asistenta au obligația, ca după orice consult sau tratament efectuat, să sterilizeze riguros toate instrumentele medicale folosite, precum și toate suprafețele care au venit în contact direct cu pacientul. Sterilizarea este vitală, având rolul de a îndepărta flora microbiană și alte tipuri de agenți patogeni care pot avea efecte negative asupra stării de sănătate a pacienților.

Metodele de sterilizare se realizează cu substanțe antiseptice pentru dezinfectarea suprafețelor și a instrumentelor care sunt apoi sterilizate într-un aparat special numit autoclav.

Toate etapele și ciclurile de sterilizare sunt controlate de microprocesor, ajutând la monitorizarea procesului de sterilizare și eliminându-se astfel riscul de eroare umană. De asemenea, în timpul consultaților și tratamentelor stomatologice este indicat ca acesta să poarte mască pentru a nu favoriza transmiterea anumitor bacterii și viruși.

O altă măsură de prevenție și de sterilizare la care medicul tău stomatolog trebuie să recurgă constă în folosirea materialelor de unică folosință (mănuși, bavete, seringi pentru anestezie și ace), precum și în desigilarea truselor de consultație numai în prezența pacientului.

Aplicarea corespunzătoare a metodele de igienizare stomatologică sporește încrederea pacienților în serviciile oferite de către o anumită clinică/cabinet stomatologică și în prestația medicului stomatolog. Fiecare cabinet stomatologic trebuie să aibă un sistem sigur de sterilizare a instrumentelor stomatologice pentru a preveni situațiile nefavorabile produse de apariția unor infecții neașteptate.

Anunțuri

Caria dentară – Alimentație, apariție și prevenție

Caria reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni dentare cu care ne confruntăm și care odată instalată, se manifestă prin pierderea treptată a țesutului dentar. Această afecțiune este una de origine externă, adică nu afectează dinții incluși sau încă neerupți, ale căror suprafețe externe nu sunt expuse direct în mediul bucal.

Cariile se formează pe baza acumulării bacteriilor din cavitatea bucală, care împreună cu resturile alimentare și cu saliva, formează placa dentară. În momentul în care consumăm alimente bogate în carbohidrați, bacteriile din placa dentară îi  transformă pe aceștia în acizi, care în timp afectează straturile dentare și astfel se formează caria propriu zisă.

Factori de risc

Caria dentară apare dintr-o serie de motive, de cele mai multe ori fiind vorba de un cumul de factori, însă putem identifica clar 3 factori cauzali și anume: microbii de la nivelul cavității bucale, unele componente ale alimentației și calitatea structurilor dentare.

Cavities-es_clip_image001Bacteriile de la nivelul cavității orale se dezvoltă repede și favorizează apariția acizilor care atacă suprafața dentară. Acestea iau naștere fie datorită unei igiene orale precare, fie datorită unui periaj efectuat incorect.

Alimentația bogată în acizi și zaharuri favorizează dezvoltarea plăcii bacteriene. Conținutul bogat în fluor duce la o mai mare capacitate de remineralizare a leziunilor carioase și slăbește adeziunea plăcii dentare. Dieta influențează în mod direct structura dentară, fie prin scăderea PH-ului în urma abuzului de alimente și sucuri acide, fie provocând demineralizări locale și eroziuni. Alimentele care se lipesc de dinţi şi cele cu un conţinut mare de carbohidraţi sunt cele mai periculoase pentru sănătatea dentară. Printre acestea amintim: zahărul, mierea, gemul, ciocolata, băuturile răcoritoare cu zahăr, îngheţata, bomboanele, chips-urile şi chiar pâinea.

Fumatul reprezintă de asemenea un risc crescut în procesul de apariție a cariilor, deoarece fumul din țigară scade producția de salivă, astfel limitând protecția împotriva acizilor care atacă dintele.

Este foarte evidentă legătura directă dintre alimentație și caria dentară. Mai jos, aveți câteva sfaturi în ceea ce privește o dietă care să vă protejeze de apariția acestora:

  • Consumul alimentelor ce conţin celuloză, fibre, cum ar fi ridichi, fructe cu coajă şi sâmburi, pâine neagră etc;
  • Reducerea consumului glucidelor (hidraţi de carbon / zahăr);
  • Dispersarea consumului alimentar în mai multe mese de-a lungul unei zile;
  • Evitați consumul de zahăr între mese. Zaharoza, fructoza, maltoza, lactoza, amidonul etc. vor fi descompuse de bacteriile cariogene, iar astfel este favorizată apariţia cariei dentare.

Chiar dacă nu poate fi prevenită în totalitate, apariția cariei dentare poate fi controlată prin măsuri de igienă corespunzătoare, potrivite fiecărei persoane în parte: periajul dentar de cel puțin două ori pe zi, cu o pastă de dinți adaptată nevoilor Dvs, folosirea aței dentare și a apei de gură pentru a îndepărta chiar și cele mai mici depuneri alimentare. La fel de important este și controlul periodic în care medicul stomatolog poate identifica eventualele carii incipiente și poate trata o afecțiune înainte ca aceasta să se instaleze complet.

Parodonțiul

Parodonţiul reprezintă aparatul prin care fiecare dinte este ataşat la osul mandibular. Poate fi considerat un organ cu funcţii vitale dinţilor şi cu o histologie perfect adaptată funcţiilor sale.

Parodonțiul cuprinde totalitatea țesuturilor care asigură menținerea și susținerea dinților în oasele maxilare, în plan vertical, parodonțiul are o arie cuprinsă între nivelul marginii gingivale și o zonă nedelimitată strict din apropierea apexului. Din punct de vedere topografic parodonţiul este acel ţesut conjunctiv specializat situat între cementul ce acoperă rădăcina dentară şi osul ce formează „buzunarul” alveolar în care stau rădăcinile dentare cu care formează un tot unitar. Cât timp gingia este intactă, parodonțiul este sănătos și dintele este bine fixat.

parodontologia

 Structura parodonţiului

Cementul radicular – acoperă toată suprafaţa externă a rădăcinii dentare şi are un rol extrem de important în fixarea ligamentelor periodontale de rădăcină.

Ligamentele periodontale – este elementul care uneşte rădăcina dentară de osul alveolar şi de ţesutul gingival din vecinătatea coletului dentar.

Osul alveolar – reprezintă suportul fix în care sunt ancoraţi dinții prin intermediul ligamentelor periodontale.

Ţesut gingival – gingia se ataşează la nivelul coletului dentar protejând astfel spaţiul dintre dinte şi osul alveolar.

Continuă lectura

Boala parodontală a pacientului diabetic

 

Parodontita este o boală a țesuturilor care susțin dintele în os. Boala parodontală este o condiție inflamatorie cronică indusă microbian, care duce la inflamație gingivală, distrugerea țesuturilor parodontale și pierdere osoasă alveolară. Anumite bacterii reprezinta agentul etiologic major al parodontopatiei.

Diabetul zaharat este o afecțiune cronică, un dezechilibru metabolic cu etiologie complexă, atât de natură autoimună, cât și din pricina unui stil de viață dezorganizat, haotic. Numeroase manifestări apar și la nivelul cavității orale, mai ales când pacientul nu este sub tratament hipoglicemiant sau nu respectă indicațiile medicului.

Parodontita la pacientul cu diabet este de obicei mai severă decât la pacienții care prezintă această boală din  altă cauză.  Această afecțiune apare pe fondul microangiopatiei, scăderii răspunsului imun, peste care se suprapune un control precar al plăcii bacteriene.

Bolile-Parodontale

Pe lângă aportul scăzut de celule imune pricinuit de fluxul sanguin redus, funcția acestora este deteriorată de hiperglicemie. Apărarea locală a pacientului diabetic este deficitară, flora locală devine mai abundentă și mai agresivă, în șanțul gingival și în pungile parodontale predominând specii anaerobe precum Porfiromonas Gingivalis, Actinomyces, Fusobacterium nucleatum. Toate aceste cauze duc la boala parodontală: în stadii inițiale gingii roșii, inflamate, dureroase la atingere, ce sângerează ușor, ce pot evolua spre forme mai distructive. Continuă lectura

Mituri despre Albirea Dentară

 

descărcare

 

Una dintre cele mai cunoscute metode de estetică dentară este albirea dinților. Din motivul că tot mai multă lume recurge la această procedură, au luat naștere mai multe mituri. Mai jos, vă prezentăm cele mai comune mituri despre albirea dinților și explicația lor:

 

 

  1. Dinții albi sunt mai sănătoși 

Chiar dacă estetic dinții albi arată mai bine, acest lucru nu presupune că aceștia sunt neapărat mai sănătoşi.

  1. Albirea dinților este pentru totdeauna

Această procedură trebuie reluată după o anumită vreme, deoarece obiceiurile noastre zilnice de consum influențează culoarea dintelui. Se recomandă după ce consumați produse care pătează dinții, cum ar fi cafeaua sau vinul roșu, să serviți un pahar de apă sau să vă curățați dinții fie prin periere, fie folosind apa dentară.

  1. Albirea dinților se poate face cu orice pastă de dinți

Chiar dacă unele paste de dinți au proprietăți de albire, de cele mai multe ori este vorba despre substanțe ușor abrazive care curăță foarte bine dinții, nu de substanțe care albesc dinții cu adevărat. Folosirea pastei de dinți de două ori pe zi este obligatorie.

  1. Albirea dinților se poate face cu lămâie și căpșune

Acest mit se pare că este parțial adevărat. Lămâia și căpșunele conțin substanțe active care pot contribui la albirea dinților, dar pe termen lung, această metodă de albire afectează smalțul la fel de mult precum substanțele chimice de albire a dinților. 

  1. Albirea dinților nu are efecte adverse

Se subliniază faptul că procedură de albire a dinților presupune și efecte adverse. De la declanșarea sensibilității dentare, până la ulcerații bucale și alte afecțiuni, toate pot apărea în urma acestei proceduri.

Conform studiilor realizate de specialiștii în domeniul medicinei dentare, cei care aleg această procedură, adică albirea dinților, nu trebuie să reia tratamentul circa trei-cinci ani.  Pentru a vă menține dantura sănătoasă se recomandă consumul unor produse alimentare proaspete cum ar fi morcovii, țelina, salata.

Dacă ești decis să apelezi la această procedură de estetică dentară, primul pas este să îți faci un consult stomatologic și împreună cu medicul tău, să stabiliți care este cea mai potrivită metodă de albire a dinților.

Specialiștii cabinetului nostru ANAdent vă stau la dispoziție! Pentru programări vă rugăm să ne contactați la 0744-144097 sau 0264-536945!