Diga dentară

 

Realizarea unei manopere stomatologice într-un mod cât mai corect presupune înainte de toate realizarea izolării câmpului operator şi controlul eficient al umidităţii şi sângerării gingivale.

Izolarea câmpului operator se realizează prin două metode principale: metoda absorbantă și metoda izolantă (utilizarea digii).

Diga

Metoda izolantă se realizează prin utilizarea digii dentare. Diga reprezintă o metodă eficientă de izolare frecvent folosită, cu utilizare în special în endodonţie şi restaurări coronare, pentru a asigura controlul umidităţii şi sângerărilor. Aceasta are următoarele avantaje: absența contaminării cu bacterii din salivă, recuperare rapidă după tratament, confort crescut pentru pacient, deoarece lichidele antiseptice folosite pentru dezinfectarea canalelor, care sunt iritante pentru mucoase și au un gust neplăcut, nu ajung în cavitatea orală. Îndepărtarea oricărui risc de a înghiți sau aspira corpi străini. Medicul are o vizibilitate mai bună, dat fiind faptul ca prin folosirea sistemului de izolare cu digă, părțile moi sunt îndepărtate.

Materialele de care este nevoie pentru a folosi diga sunt : folie elastică, cadrul de susţinere a foliei, cleşte perforator, cleme dentare, pensă pentru aplicarea clemei şi instrumentar auxiliar. Înainte de a aplica diga se igienizează zona şi se administrează anestezia prin tehnica corespunzătoare.

Folia elastică 
Din cauciuc natural sau în cazul pacienţilor cu alergie la latex, acestea pot fi confecţionate din elastomeri de sinteză. Foliile diferă în funcţie de grosimea acestora, folie groasă  se folosește pentru manoperele ce necesită protecţie crescută, iar o folie subţire este de elecţie atunci când se utilizează şi alte materiale, cum ar fi tratamentul cariei dentare.

Cadrul de susţinere 
Poate fi confecţionat din metal sau plastic şi poate prezenta diferite forme cum ar fi: “U”, inelar, ovalar, etc.

Clemele 
Confecţionate din material plastic sau inox, au rol de menţinere a foliei elastice în zona de întâlnire a dintelui cu gingia, menţinând şi o retracţie gingivală mecanică.  Continuă lectura

Anunțuri

Endodontie

Termenul endodonție provine din limba greacă și este rezultatul combinării a doi termeni endo (înăuntru) și dontia (dinte). Endodonția se ocupă cu tratarea canalului radicular. Acest tratament este cunoscut sub denumirea de „omorârea nervului” în limbajul popular.

Cu alte cuvinte, endononția este o specialitate a medicinei dentare ce se ocupă cu prevenirea, diagnosticul, tratamentul și vindecarea afecțiunilor datorate țesutului moale aflat în interiorul dintelui (pulpa dentară sau nervul dintelui) precum și a ligamentelor de susținere situate în vârful rădăcinii.

Dintele este alcătuit din mai multe straturi: smalț, dentină și pulpa dintelui.
Pulpa dintelui (nervul) este un țesut conjunctiv bogat în vase sanguine și terminații nervoase care sunt responsabile de formarea dintelui în cursul erupției acestuia pe arcadă.
Odata cu încheierea formarii dintelui, țesutul pulpar și-a incheiat rolul, ceea ce înseamnă că, la nevoie, pulpa dentară poate fi eliminată fără ca dintele sa fie afectat. Acest lucru se poate realiza în cadrul unui tratament endodontic.

endodont1

Tratamentul presupune eliminarea completă a tot ceea ce se află în canal, curățarea, și decontaminarea zonei. La finalul tratamentului pacientul nu va mai simți nicio durere la acel dinte, deoarece țesutul nervos a fost scos și infecția eliminată.

Tratamentele endodontice pot fi realizate, în principiu, de medicul dentist. Dar atunci când se constată apariția unor probleme în decursul tratamentului sau chiar înainte de începerea acestuia, pacienții sunt îndrumați către un medic dentist endodont.

Medicul dentist endodont efectuează în practica curenta doar tratamente endodontice la cel mai înalt nivel, el instruindu-se în mod permanent în această specialitate pentru a fi la curent cu cele mai avansate tehnici și materiale.

Continuă lectura